Cetatea Băniei plânge! S-a dus și fundașul legendarei ”Craiova Maxima”, Nicolae Tilihoi. De la Oblemenco și Crișan, la căpitanul Ștefănescu, lista tristă a legendelor Olteniei care nu mai sunt printre noi

Legenda ”Craiovei Maxima” şi unul dintre cei mai buni fundaşi din istoria fotbalului românesc, Nicolae Tilihoi, a murit ieri, la vârsta de 61 de ani, răpus de o boală incurabilă.

Fotbalistul poreclit ”Limbă” de coechipierii săi, deoarece îi certa mult pe teren și țipa mereu la ei, a fost unul dintre cei mai importanţi oameni ai echipei de legendă care a scris istorie în anii 1980. A jucat în Bănie între 1976 şi 1987 şi a făcut pereche în centrul defensivei cu un alt fotbalist regretat al Ştiinţei şi al naţionalei, Costică Ştefănescu, căpitanul Craiovei Maxima.

Cu 294 de meciuri jucate în primul eşalon, Tilihoi a câştigat de două ori titlul de campion al României şi şi-a mai trecut în palmares patru Cupe ale României, toate cu Universitatea Craiova. A ajuns cu Ştiinţa în semifinalele Cupei UEFA în sezonul 1982-1983. Are 10 prezenţe în naţionala României. Nicolae Tilihoi s-a născut la Brăila, pe 9 decembrie 1956.

Odată cu dispariția lui Nicolae Tilihoi, lista foștilor componenți ai ”Craiovei Maxima” care nu mai sunt printre noi s-a mărit.

Primul dispărut a fost ”Tunarul din Bănie”, Ion Oblemenco. Pe 1 septembrie 1996, la sfârşitului meciului din etapa a 2-a a campionatului marocan dintre HUSA – USK, la scorul de 1-1, arbitrul a anulat un gol înscris de echipa lui Oblemenco (min.89), moment în care antrenorului român i s-a făcut rău. Dus la spital, Oblemenco a decedat, peste o oră, în urma unui stop cardiac.

Lui Nelu Oblemenco i-a urmat Constantin Oțet. Acesta a fost antrenorul care a realizat cea mai importantă performanţă europeană a Ştiinţei Craiova: calificarea în semifinalele Cupei UEFA.

Între 1968-1977 a făcut parte pentru prima dată din staff-ul tehnic al Universităţii, perioadă în care a câştigat Campionatul Naţional de tineret, în două rânduri, 1968/1969 şi 1975/1976, şi a fost antrenor secund în anul câştigării primului titlu, 1973/1974. Tot din poziţia de antrenor secund a câştigat campionatul naţional cu FC Argeş (1978/1979), apoi l-a secondat pe Nelu Oblemenco să câştige campionatul cu Ştiinţa (1980/1981). În perioada 1981-1984 a condus echipa olteană spre semifinala cu Benfica.

După 2000, fotbalul oltean a fost lovit de alte tragedii cumplite. În 2003, celebra extremă a ”Generaţiei de aur” a Ştiinţei, Zoltan Crișan, s-a stins din viaţă, chinuit de o boală pulmonară cumplită, la vârsta de numai 48 de ani. De-a lungul carierei sale a adunat 304 meciuri în prima divizie (50 de goluri), 46 de selecţii la naţională (4 goluri) şi 30 de partide în cupele europene (5 goluri). Şi-a trecut în palmares două titluri de campion şi patru Cupe ale României, toate cu Universitatea, echipă cu care a fost şi semifinalist al Cupei UEFA în sezonul 1982-1983.

Colegul lui Nicolae Tilihoi din centrul defensivei și căpitanul ”Științei”, Costică Ștefănescu, se stingea și el în 2013. Pe 20 august 2013, la 62 de ani, Fostul mare jucător al Stelei şi al Craiovei, dar şi al echipei naţionale, Costică Ştefănescu, s-a sinucis aruncându-se de la balconul Spitalului Militar, acolo unde era internat. Acesta suferea de cancer la plămâni.

Fostul căpitan al Craiovei Maxima şi al echipei naţionale, Costică Ştefănescu, supranumit „ministrul Apărării”, s-a născut la 26 martie 1951, la Bucureşti, şi şi-a început cariera de fotbalist la Steaua, unde şi-a făcut junioratul în perioada 1965-1969.

Pe 16 martie 2018 s-au împlinit 35 de ani de la marea performanță a Craiovei Maxima, care reușea în 1983 să o elimine pe Kaiserslautern și să se califice în semifinalele Cupei UEFA. A fost prima echipă din România calificată într-o semifinală a unei competiții europene.

Universitatea Craiova – FC Kaiserslautern 1-0
Marcator: Negrilă (82).
Universitatea: Lung – Negrilă, Tilihoi, Ştefănescu, Ungureanu – Ţicleanu, Balaci, Geolgău (75 Cârţu), Donose – Crişan (46 Beldeanu), Cămătaru.

surse: eualegromania.ro, press.ro, digisport.ro