24 DE ANI DE ANTENA 1. Alternativă la ”Cerbul de aur” și la bulgarii ”prinși” cu antenă bună. În '93, cinematografia din lume avea "Lista lui Schindler". Noi aveam "Cel mai iubit dintre pământeni”

1993. România ieșită de puțini ani de sub corvoada comunistă părea că înflorea. Televiziunea publică și al ei ”Cerb de aur”, dar și bulgarii prinși cu antenă bună, începeau să aibă concurență. Pe 29 noiembrie, ora 21, Antena 1 emitea. Era a doua televiziune, după SOTI, oferită publicului larg drept alternativă la postul public, dar și la casetele video luate mult timp ”pe sub mână”. 

1993. România ieșită de puțini ani de sub corvoada comunistă părea că înflorea. Televiziunea publică și al ei ”Cerb de aur”, dar și bulgarii prinși cu antenă bună, începeau să aibă concurență. Pe 29 noiembrie, ora 21:30, Antena 1 emitea.

Era a doua televiziune, după SOTI, oferită publicului larg drept alternativă la postul public, dar și la casetele video luate mult timp ”pe sub mână”.

1993. Anul în care Antena 1 intra pentru prima dată în casele românilor. Unii se nășteau în acel an. Alții erau tineri feciori. Unii părinți, alții bunici. Toți primeau în casele lor nume precum Radu Herjeu sau Mona Nicolici.

(*Vedetele din 93 ale Antenei 1, de la stânga la dreapta: Anda Miclea, Bogdan Tudor, Mona Nicolici, George Dumitrescu, Sandra Stoicescu și Radu Herjeu)

1993, în România. 1993 în lume. Anul în care Antena 1 a emis pentru prima dată înregistra numeroase debuturi în cinematografie, atât pe plan național și, îndeosebi, internațional. Oscaruri, actori premiați, filme de referință, roluri memorabile.

Întâi, în țara noastră: Ștefan Iordache, Gheorghe Dinică, Maia Morgenstern

În cinematografia autohtonă, anul 1993 a aparținut de departe numelor mari, unele dintre ele pierdute între timp, ajunse în lumea celor drepți. Ștefan Iordache, Gheorghe Dinică, Mircea Albulescu, Olga Tudorache sau regretatul regizor Sergiu Nicolaescu.

Alături de ei, jucau roluri importante Maia Morgenstern , Tora Vasilescu, Florina Cercel sau Luminița Gheorghiu.

O înșiruire de nume care leagă istoria cinematografică românească de perioada care a urmat căderii comunismului. Casetele video erau încă în prim plan, însă românii începeau, treptat să umple tot mai mult sălile de cinema.

”Cel mai iubit dintre pământeni” n-a fost difuzat niciodată în vreun cinematograf din România.

”Cel mai iubit dintre pământeni” s-a filmat în 93. Să fi fost început la final de 92, însă „grosul” s-a tras anul următor. S-a spus că era vorba de primul film privat românesc şi toată echipa credea că participă la o revoluţie în cinematografie. Motivul? O distribuție de excepție, cu nume ce rezonează și astăzi pentru publicul larg. Producția a fost regizată de Șerban Marinescu și inspirat din romanul omonim al lui Marin Preda. Studiat la școală. Știut de toată lumea.

Unii spun că filmul nu e nici de departe asemănător însemnărilor lui Preda. Alții susțin că e o capodoră. La unison, se vorbește, însă, astăzi, pe site-urile de specialitate și pe forumurile erei internetului, despre rolul monumental făcut de Ștefan Iordache.

Cariera internaţională a peliculei a început la mult timp după lansare, în 1994, când a fost vizionat de Pierre Henri Delaux, selecţionerul Festivalului de la Cannes. De atunci, „Cel mai iubit dintre pământeni“ a tot circulat prin Europa, Statele Unite şi Canada, potrivit certitudinea.ro. Aceeași sursă mai scrie că marele paradox e faptul că filmul nu a fost difuzat în sălile de cinema româneşti. Motivul a fost foarte simplu: producătorul, Marin Tudor, de la societatea Electronum, nu a acceptat condiţiile de difuzare impuse de Româniafilm la vremea respectivă.

”Oglinda - Începutul adevărului”, în regia lui Sergiu Nicolaescu, avea să vină cu numeroase controverse. Filmul încearcă să reconstituie cât mai fidel momentul dramatic al unuia dintre cele mai delicate subiecte din istoria modernă a României, actul de la 23 august 1944.

”Regele Mihai a considerat că pelicula îi minimalizează rolul istoric şi îl defaimează pentru că personajul sau fuma prea mult” (Sergiu Nicolaescu despre ”Oglinda„)

Potrivit descrierii de pe un site de proful, pelicula acoperă şi perioada tumultoasă a rebeliunii legionare din 1941 şi abdicarea regelui Mihai, ascensiunea, arestarea şi executarea mareşalului Antonescu, gloria şi decăderea regelui Mihai, impunerea lui Petru Groza că prim-ministru de către Vasinski, moartea lui Maniu şi execuţia lui Pătrăşcanu.

”Filmul a creat multă vâlvă la vremea premierei sale. Părerile criticilor au fost împărţite, cele apreciative fiind totuşi eclipsate de opiniile negative potrivit cărora filmul prezintă într-o lumină falsă anumite personaje şi împrejurări istorice. Octavian Paler a catalogat public filmul drept fascist, în timp ce regele Mihai a considerat că pelicula îi minimalizează rolul istoric şi îl defaimează pentru că personajul sau fuma prea mult, distrăgând atenţia publicului de la vorbele şi acţiunile sale. Filmul şochează şi prin nedisimulată apropiere a autorului faţă de Hitler. Deşi contestat de multe voci autorizate, filmul s-a bucurat de succes considerabil la public şi merită vizionat pentru că se desfăşoară, la urma urmei, pe planul ficţiuni, pornind doar de la unele documente istorice”. (Sergiu Nicolaescu)

Alte producții de seamă ale anului 1993 au fost ”Crucea de piatră”, film ce încadrează un eveniment istoric, crucea monumentală, din piatră, ridicată în cinstea victoriei din 1595 a lui Mihai Viteazul, asupra turcilor, la Calugăreni, cu Gheorghe Dinică în distrubuție.

Dar și o continuare a succesului seriei ”Liceenii”, produsă în anii 80. A primit titlul ”Liceenii în alertă” și s-a dorit a fi o comedie polițistă. I-a avut în distribuție pe celebrii Oana Sârbu, Tamara Buciuceanu Botez (Isoscel), Mihai Constantin sau Cesonia Postelnicu, actorii care le-au dat viață lui Ionică și Getei. A lipsit, însă, în mod inexplicabil, Ștefan Bănică Jr. Nici succesul n-a fost același.

”Doi haiduci și o crâșmăriță” se remarcă, de asemenea, pe lista filmelor anului cu pricina. George Cornea, Manuela Hărăbor, regretata Olga Tudorache și Ion Haiduc semnează distribuția producției ”de aventuri”.

În 1993, era înșiruită, pe multe milioane de dolari, ”Lista lui Schindler”

Același '93 era bogat peste granițele țării noastre. La Hollywood se scria istorie cu ”Lista lui Schindler”, unul dintre cele mai apreciate filme din istorie, care, un an mai târziu, lua Oscarul. Pentru un an în urmă, dar premiat în 1993, Clint Eastwood lua Oscarul pentru ”Unforgiven”, cel mai bun film. Tot în '93, la cea de-a 65-a ceremonie de decernare, Al Pacino era premiat cu trofeul pentru ”cel mai bun actor”.

'93 a avut și comedii, care încă mai fac deliciul publicului. Regretatul Robin Williams o aducea pe marile ecrane pe ”Doamna Doubtfire” în ”Tăticul nostru trăsnic”. Însă, de departe, premiera anului a adus-p producția de acțiune ”Jurassic Park”, în regia lui Steven Spielberg. Un an mai târziu, filmul câștiga numeroase trofee de Oscar pentru efecte sonore și vizuale.

Zece ani mai târziu, în 2013,filmul clasic al lui Steven Spielberg revine în cinematografe în format remasterizat 3D.

Ultimele știri