Danielle Darrieux, care a debutat în lumina reflectoarelor în 1931 şi care a jucat în 110 filme în opt decenii cu Max Ophüls, Claude Chabrol sau André Téchiné, a murit marţi la vârsta de 100 de ani în locuinţa ei din Paris.
Veritabilă legendă a unui secol de cinematografie, ea a întruchipat, înainte de Brigitte Bardot şi de Catherine Deneuve, un ”tipar” pentru orice actriţă franceză: elegantă, amuzantă şi extrem de feminină.
”M-am născut în aceeaşi zi în care peste tot în Franţa se vând buchete de mărgăritar”, declara amuzată, în cartea ei de memorii, actriţa Danielle Darrieux, care a jucat în 103 filme şi peste 30 de piese de teatru şi a fost considerată un arhetip al frumuseţii feminine de o întreagă generaţie de spectatori francezi.
A fost partenera de neuitat a lui Charles Boyer în filmul ”La ronde” (1951), a lui Jean Gabin în ”La Vérité sur Bébé Dong” (1953) şi a lui Gérard Philipe în ”Le Rouge et le Noir” (1954). Danielle Darrieux, al cărei chip era bucuria fotografilor parizieni, a jucat şi în Statele Unite, remarcându-se în pelicula ”Five Fingers”, regizată de Joseph L. Mankiewicz în 1952.
Născută pe 1 mai 1917 la Bordeaux, fiică a unui medic şi crescând într-o familie de melomani, tânăra Danielle a sărbătorit împlinirea vârstei de 14 ani pe platoul de filmare de la primul ei lungmetraj, ”Le Bal”, de Whilhelm Thiele, în 1931. A devenit una dintre rarele actriţe franceze din acea vreme care şi-au construit o carieră internaţională, colaborând cu cineaşti din Germania, Cehoslovacia şi Ungaria.
De la ”Mayerling” (1935), primul ei rol tragic, la ”Battements de coeur” (1939), de Henri Decoin - primul ei soţ, Danielle Darrieux a devenit preferata francezilor dintre cele două mari războaie mondiale, cu atât mai mult cu cât talentul de actriţă îi era dublat de o voce foarte frumoasă. Francezii au început să o alinte şi să îi spună ”DD”. I se mai spunea şi ”logodnica Parisului”.
Succesul mondial al filmului ”Mayerling” i-a deschis porţile la Hollywood.
După ce a semnat un contract pe şapte ani cu studioul Universal, a jucat în filmul ”The Rage of Paris”, cu Douglas Fairbainks Jr., în 1938. Dar, foarte repede, deja celebra ”DD” a început să se plictisească şi, după încă un an, s-a întors în Franţa.
A divorţat în 1941 şi s-a recăsătorit în 1942, cu diplomatul miliardar şi playboy dominican Porfirio Rubirosa. Actriţa nu şi-a întrerupt activitatea în Franţa sub ocupaţia nazistă, filmând pentru Continental, o companie de producţie germană instalată la Paris.
A participat la celebra călătorie la Berlin întreprinsă în 1942 de un grup de actori francezi. ”Eram o femeie îndrăgostită”, spune ea, explicând că a acceptat acea ”invitaţie” în capitala nazistă pentru a îl vedea pe Rubirosa, care, bănuit de spionaj, tocmai fusese arestat de trupele germane. Sfârşitul celui de-al doilea Război Mondial a găsit-o pe celebra ”DD” în arest la domiciliu, în Mégève.
S-a căsătorit din nou în 1948, cu scenaristul Georges Mitsinkidès, şi a început o a doua carieră, remarcându-se în filme precum ”Madame de...” şi ”La Ronde”. A lucrat cu frenezie, turnând film după film (”Les Demoiselles de Rochefort”, ”Le Cavaleur”), a jucat în spectacole de teatru la Paris şi a triumfat pe Broadway într-o comedie muzicală despre Coco Chanel. A impresionat din nou pe scenele teatrelor din Paris cu spectacole precum ”Domino” (1970) şi ”Adorable Julia” (1987).
În 1995, a reluat, printre turnee de spectacole muzicale şi seriale de televiziune, rolul unei minunate septuagenare din ”Harold et Maude”. În 2003, a impresionat din nou, acceptând să susţină un one-woman-show, ”Oscar et la dame rose”, pe baza unui text de Eric-Emmanuel Schmitt, care i-a adus un premiu Molière pentru cea mai bună actriţă franceză a anului.
Deşi avea deja o vârstă avansată, Danielle Darrieux i-a inspirat pe tinerii regizori francezi, precum François Ozon, care a avut inspiraţia de a o distribui în pelicula ”Huit Femmes” din 2002.
”Danielle Darrieux este singura femeie care mă împiedică să mă tem că îmbătrânesc”, spunea Catherine Deneuve, partenera ei din acel film.
S-a retras din showbiz la vârsta de 93 de ani, în 2010, când a jucat pentru ultima oară într-un film - ”Pièce montée”, de Denys Granier-Deferre - şi pentru ultima oară într-o producţie de televiziune - ” C'est toi, c'est tout”, de Jacques Santamaria.
Incident în familia Elenei Gheorghe, cu doar câteva ore înainte de botez: "Am păţit ceva grav"... Irina Rimes, primul interviu alături de mama ei: "Scriam versuri încă din clasa I. Am copilărit la ţară, a fost foa...
