100 de ani de la Unirea Bucovinei cu România. ”Iancule, grăbește Unirea că pierdem Ardealul!”

 
+2 click pentru
galerie

28 noiembrie este o dată importantă pentru toți românii, mai cu seamă acum, în prag de Centenar. La data 28 noiembrie 1918, Bucovina se unea cu Regatul României. Pe data de 28 noiembrie 2018 se împlinesc, așadar 100 de ani de Unirea Bucovinei cu țara-mamă.

28 noiembrie,100 de ani de la Unirea Bucovinei cu România. După ce, la 27 martie 1918, Basarabia trecea în componența României, a venit rândul Bucovinei să urmeze visul de întregire al tuturor românilor și să se alipească de Regatul României. Prinvcipalul actant căruia îi datorăm acest fapt este Iancu Flondor, eroul și președintele Consiliului de la Cernăuți, fără de care istoricii sunt de părere că Unirea ar fi întârziat mult. 

De altfel, importanța lui Iancu Flondor în cadrul acestui eveniment  este semnalată și într-o scrisoare a lui Nicolae Iorga către Flondor, în care acesta îi spunea: ”Iancule, grăbește Unirea Bucovinei cu România, că pierdem Ardealul!”

28 noiembrie 1918. Cum s-a înfăptuit Unirea Bucovinei cu Regatul României

Bucovină, Bucoviă, ai rămas de tot străină! De n-ai mai fost părăsită, de străini ai fost răpită/

Plânge inima, suspină, după tine, Bucovină!”....

Până la sfârșitul Primului Război Mondial, sau imediat după aceea, Imperiul German, Imperiul Rus, Imperiul Austro-Ungar și Imperiul Otoman au încetat să mai existe, iar monarhiile acestora au fost abolite.

Puterile Centrale ies înfrânte din din Primul Război Mondial și capitulează rând pe rând, spre sfârșitul anului 1918: Bulgaria în 29 septembrie, Turcia în 30 octombrie, Austro-Ungaria în 3 noiembrie. Austro-Ungaria intră într-un proces de dezintegrare, iar o serie de state, componente ale imperiului, își proclamă independența în a doua jumătate a anului 1918: Cehoslovacia în 28 octombrie, Ungaria în 2 noiembrie, Austria în 12 noiembrie, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor în 24 noiembrie.

 Așadar, anul 1918 a însemnat destrămarea marilor imperii, iar românii din Bucovina s-au angajat în lupta de eliberare națională, Bucovina fiind în componența Imperiului Austro-Ungar .

Odată cu asta, s-a dezgorpat și securea războiului dintre între etniile care trăiseră în componența Austro-Ungariei, deoarece fiecare voia un stat cât mai întins, pe seama vecinilor săi.

Bucovinenii n-au pierdut nădejdea că ceasul mântuirii, așteptat cu atâta dor și suferință, va sosi și că moștenirea lor stăbună, tăiată prin granițele nelegiuite, se va reîntregi prin realipirea Bucovinei la Moldova lui Ștefan. (Motiunea unirii, 1918)

Profitând de slăbiciunea imperiului, Consiliul Național Ucrainean a convocat Adunarea Națională Constituantă, la Liov, în 19 octombrie 1918. Adunarea a proclamat independența teritoriului ucrainean din Austria-Ungaria, inclusiv nord-vestul Bucovinei.

Astfel că, în toamna lui 1918, teritoriile din împrejurimile orașelor Cernăuți, Rădăuți și Siret, erau revendicate deopotrivă de români și de ucrainieni. La 25 octombrie, ucrainenii, s-au constituit într-o organizație proprie, cu scopul de a se afilia Radei Centrale Ucrainiene și au decretat Bucovina ca aparținând Ucrainei.

În Cernăuți a fost creat un comitet care se numește Consiliul Național, condus de președintele Iancu Flondor, care a decretat Unirea Bucovinei cu România. Chiar și așa ucrainenii susțineau că este parte a Ucrainei lor.

Ucrainenii au avut o Adunare a lor numită Vecea Populară, cu 600 de participanți, sub cerul liber, în piața de lângă Teatru și au hotărât Unirea lor cu Rusia Sovietică. Totul a culminat cu noaptea din 3 noiembrie când mii de țărani ucrainieni  au adus teroarea în populația românească, spărgând magazine, depozite de muniții, de alimente.  În aceste condiții, Iancu Flondor a trimis un curier la Iași – pe Vasile Bodnărecu – avocat, la Guvernul României, cerând intervenția Armatei Române.

Ediție specială din 8 noiembrie 1918 a ziarului Glasul Bucovinei din Cernăuți, privind intrarea triumfală a trupelor române în Bucovina, în baza unei cereri de ajutor militar adresată României de către Guvernul Bucovinei

 ”Iancule, grăbește Unirea Bucovinei cu România, că pierdem Ardealul”.

La 11 noiembrie 1918, Armata Română, în frunte cu generalul Iacob Zadik, a intrat în Cernăuți. Iancu Flondor a salutat Armata Româna, piața străzile au fost inudate de români, ca un act de triumf național.

foto: Generalul Zadic în Piața Unirii din Cernăuți, sursa: mnlr.ro/unirea-bucovinei-cu-romania

Generalul Iacob Zadik și familia sa

La 28 noiembrie, Consiliul Național Român a convocat Congresul  General al Bucovinei, la care au refuzat să participe reprezentanți ai ucrainenilor și ai evreilor. Românii, în unanimitate, susținuți de polonezi și de germani, au decretat Unirea Bucovinei cu România.

Proces verbal din 28 noiembrie /11 decembrie 1918 înregistrat la Președinția Consiliului de Miniștri al Congresului general al Bucovinei, ținut la Cernăuți. 

Monumentul Unirii Bucovinei cu România din CERNĂUȚI

Iancu Flondor a fost cel fără de care Unirea Bucovinei cu regatul României ar fi întârziat, spune istoricul Dumitru Covalciuc, care semnalează importanța lui Flondor prin rândurile unei scrisoari ale lui Nicolae Iorga către Flondor, în care acesta îi spunea: ”Iancule, grăbește Unirea Bucovinei cu România, că pierdem Ardealul”.

Cernăuți interbelic

Pe 28 noiembrie 2018 se împlinesc 100 de ani de când Bucovina s-a unit cu România. Pe 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, s-a înfăptuit România Mare, prin alipirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România. Tot pe 1 decembrie, românii vor sărbători Centenarul Marii Uniri, eveniment ce simblizează 100 de ani de la întregirea statului numit România.

 

facebook whatsapp twitter pinterest
PARTENERI
PREMIUM

Mai multe 

România la CENTENAR. 100 DE ANI de la MAREA UNIRE