Capitalele Daciei, cetatile nimanui

• Hai la masă, România! Noul sezon Chefi la Cuțite de vede duminica de la ora 20:00 și de luni până miercuri de la 20:30 numai pe Antena 1 și în AntenaPLAY
• Marele Premiu de Formula 1™ din Las Vegas e online exclusiv în AntenaPLAY! Vezi cursele în perioada 22 - 24 noiembrie 2024!

In incercarea disperata de a salva ce a mai ramas din istoria glorioasa a stramosilor si din patrimoniul UNESCO, pentru ca cetaţile fac parte din acesta, senatorul Adrian Paunescu a iniţiat in urma cu caţiva ani un proiect de lege. Desi a trecut de Senat in 2008, el este blocat de atunci la Camera Deputaţilor. Si inca zace acolo. Intre timp, cautatorii de comori, turistii, vracii, yoghinii si alţii isi bat joc de locurile din care a inceput povestea romanilor.

Nimeni nu stie astazi cine este proprietarul de drept al cetaţilor. Parcul Natural Gradistea Muncelului-Cioclovina se ocupa de tot ceea ce inseamna natura, dar, daca se intampla sa cada un copac, atunci intervine Direcţia Silvica Deva. Ministerul Culturii nu da bani, Muzeul Civilizaţiei Dacice si Romane face doar cercetare, Primaria Orastioara de Sus deţine in zona niste terenuri. Si niste persoane fizice sunt proprietare de pamanturi in zona cetaţii Blidaru si parţial si la Costesti.

Consiliul Judetean Hunedoara trebuie sa intocmeasca anual, dar si o data la cinci ani programe de gestiune a monumentelor istorice. Deocamdata, CJ Hunedoara a reparat drumul spre Sarmizegetusa Regia, dar deja un kilometru din cei 18 este aproape impracticabil. In cinci ani, reprezentanţii acestor instituţii s-au intalnit de vreo patruzeci de ori ca sa gaseasca soluţii pentru monumentele UNESCO. Fara nici un rezultat, desigur.

Doi parlamentari de Hunedoara au iniţiat de-a lungul anilor trei proiecte de legi pentru cetaţile dacice. Au fost respinse. Proiectul senatorului Adrian Paunescu a trecut de camera superioara a Parlamentului si prevedea constituirea Parcului Arheologic Dacia - Gradistea Muncelului - Cioclovina - Capalna, dar si zonele Feţele Albe, Varful lui Hulpe, Sanctuarele de la Meleea si alte zeci de obiective deo¬sebit de importante pentru arheologi.

"Proiectul a trecut de Senat, dar s-a blocat la Camera Deputaţilor in 2008 ca sa nu fie trecut in contul meu. Din pacate, interesele politice au fost mai presus decat cetaţile dacice. Sper ca actualii parlamentari de Hunedoara sa susţina iniţiativa mea", declara fostul senator de Hunedoa¬ra, Adrian Paunescu. Acum sunt opt legi si decizii care se bat cap in cap, care nu fac decat sa sporeasca misterul: ale cui sunt totusi cetaţile dacice?! Clarificarea acestei situaţii ar face posibila incercarea de obţinere de fonduri europene. De altfel, se pot atrage astfel de fonduri cu destinaţie speciala pentru monumentele UNESCO. Cetaţile Sarmizegetusa Regia, Costesti, Blidaru, Luncani Piatra Rosie, Baniţa si Capalna sunt in patrimoniul mondial inca din 1999. Cine clarifica insa situaţia lor juridica?! Cele aproximativ 30.000 de hectare sunt pazite de opt persoane, in patrule de cate doi.

RUGI CATRE IISUS, FECIOARA MARIA SAU ZAMOLXIS
Lipsa unei legislaţii si a pazei au transformat cetaţile dacice in loc de pelerinaj pentru tot soiul de persoane care merg acolo "sa se incarce de energie", sa se roage lui Iisus, Fecioarei Maria sau lui Zamolxis. Nu lipsesc nici adepţii lui Gebeleizis, adica o organizaţie care declara ca "isi consacra timpul, energia si eforturile in serviciul comunitaţii Dacice si a Marilor Zei".

Si vindecatoarea Maria face vizite in incinta sacra, unde "intra in organele genitale ale celor prezenţi, le arde si le vindeca". Vara la Sarmizegetusa Regia se face plaja, topless desigur. Pe langa acestia, mai sunt si cautatorii de comori, care scurma pamantul in cautarea aurului dacilor. Toţi lasa in urma mormane de gunoaie. Ziaristul Vladimir Brilinsky merge lunar in urma lor si cara sacii cu mizeriile lasate in urma. Acum caţiva ani, el a lasat gunoaiele la usile unor instituţii care ar trebui sa se intereseze de soarta cetaţilor.

ULPIA TRAIAN SARMIZEGETUSA
Tot in judeţul Hunedoara se afla si capitala Daciei Romane, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, situata la 40 de kilometri de cealalta capitala, cea a dacilor, Sarmizegetusa Regia.

De aceasta data, regimul juridic este clar: capitala Daciei Romane se afla in administrarea Muzeului Civilizaţiei Dacice si Romane Deva, din subordinea Consiliului Judetean Hunedoara. Aici se mai dau fonduri macar pentru cercetare, dar si pentru anumite proiecte. Directorul Muzeului Civilizaţiei Dacice si Romane Deva, Marcel Morar, spune ca banii de la minister sunt destinaţi numai pentru cercetare arheologica: "In fiecare an, Ministerul Culturii aloca bani pentru cercetare, dar sumele sunt destul de mici.

Pe de alta parte, am iniţiat un proiect legat de reamenajarea porţii de intrare. Banii pe care ii obţinem din bilete si vanzarea altor suveniruri raman in bugetul nostru. In 2009 am avut aproape 32.000 de vizitatori si am reusit sa adunam in jur de 170.000 lei, bani care sunt folosiţi tot pentru Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

In acelasi timp am reusit sa castigam un proiect de 50.000 de euro, care se va derula pe parcursul a doi ani. De la Ministerul Culturii nu ne-a intrebat nimeni nimic in ultimii cinci ani despre capitala Daciei Romane".

Citeste articolul integral pe jurnalul.ro

Sursa foto: Jurnalul National