Au fost prezenti membri ai Academiei Romane, lingvisti, oameni de stiinta si politicieni, printre personalitatile aflate la eveniment numarandu-se doi fosti presedinti romani, Emil Constantinescu si Ion Iliescu (foto), Petre Roman, Razvan Theodorescu, Constantin Balaceanu Stolnici. Din cauza buclucasului nor de cenusa care a creat in ultimele zile un adevarat haos in traficul aerian nu a putut fi prezent chiar presedintele Academiei, Ionel Haiduc, acesta neaflandu-se in tara.
Au vorbit, in schimb, despre acest "tezaur al limbii romane" vicepresedintele Academiei, Marius Sala; presedintele Sectiei de Filologie si Literatura, Eugen Simion; Dr. Monica Busuioc din partea Institutului de Lingvistica "Iorgu Iordan - Al. Rosetti" din Bucuresti, Dr. Elena Comsulea - Institutul de Lingvistica si Istorie Literara "Sextil Puscariu" din Cluj Napoca si Dr. Gabriela Hagea, din partea Institutului de Filologie Romana "Al. Philippide", Iasi.
Cum a spus si Eugen Simion, termenul de ultim volum al acestei opere lexicografice monumentale, care a fost inceputa acum mai bine de un veac, este impropriu. Pentru ca, "un dictionar poate avea toate calitatile din lume, mai putin doua. Nu pune niciodata un punct definitiv - nu are un sfarsit - , si nu este, nicidecum, desavarsit, complet, ireprosabil, etern".
AVENTURA LINGVISTICA
"O asemenea lucrare echivaleaza cu o «Catedrala a Neamului» in materie de lingvistica, desi, in esenta, as putea spune ca nu este vorba doar de lingvistica, ci si de patrimoniul spiritual in sensul cel mai larg si mai adanc", se referea acum cativa ani regretatul George Pruteanu, la acest dictionar cum putine popoare au, explicand, la acea vreme, cand lucrarea inca nu era terminata, de ce dictionarul este cunoscut si sub denumirea de "Dictionarul Academiei".
"Initierea lui a fost un tel pe care si l-a propus chiar de la infiintarea ei, in secolul trecut, Societatea Academica Romana, transformata apoi in Academia Romana. Prima tentativa a fost cea realizata la 1873 si 1876 de Laurian si Massim, din pacate, insa, o tentativa nereusita. Dupa acest esec, Academia l-a insarcinat pe Bogdan Petriceicu Hasdeu sa preia infaptuirea acestei opere. Hasdeu a depus o ravna colosala, dar, din cauza ca si-a conceput lucrarea la proportii mult prea vaste pentru o viata de om, nu a putut realiza decat primele litere: A si o parte din B".
Cel care a preluat conducerea proiectului (in 1898) a fost Al. Philippide, insa pentru o perioada foarte scurta de timp. De la 1 ianuarie 1906 sarcina i-a fost incredintata lui Sextil Puscariu, cel care, dupa cum scria Pruteanu, a reusit sa gaseasca drumul cel bun. Prin urmare, primul volum a aparut in 1913 (literele A si B), urmatorul in 1934 (cuprinzand literele de la F la I), in 1937, litera J si o parte din L, iar in 1940 volumul cu litera C.
In 1949 s-a publicat volumul cu literele D si L, dupa care... "urmeaza o impotmolire de vreo 16 ani, de fapt, o perioada de munca nevazuta, sub conducerea academicienilor Iorgu Iordan si Ion Coteanu, la o noua serie (care o ducea mai departe pe cea veche), si din care au aparut, din 1965, literele M, N, O, P, R, S, S, T si T". Peste 200 de lingvisti si-au adus contributia la realizarea dictionarelor.
Sursa: jurnalul.ro
Sursa foto: Jurnalul National
Au inceput inscrierile pentru competitia Premiul Henkel pentru Arta 2010!... Asta seara are loc, la Sala Radio, al patrulea spectacol „Army In Concert”...
