In traditia araba, porumbita apare ca simbol al iubirii, iar colierul ca simbol al maiestriei stilistice, elocventa fiind deseori comparata cu un sirag de margaritare; colierul impodobeste porumbita asa cum Ibn Hazm a urmarit „mestesugirea modului de a intelege iubirea". (...) Cartea, scrisa la tinerete, are o prospetime care il infatiseaza pe autor cu toate virtutile si defectele unui om obisnuit, care nu ocoleste - sau n-a ocolit o vreme - bucuriile si incercarile lumii („Improspatati-va sufletele cu cate ceva din cele trecatoare, ca sa va fie de ajutor intru deslusirea adevarului").
Textul s-a pastrat intr-un manuscris, datat Rajab 738, adica februarie 1338, anume o copie facuta in Egipt sau Siria dupa un original pierdut. (...) Tratatul despre dragoste si indragostiti vadeste la fiecare pas, vorbind de felul in care se poarta si viseaza indragostitii, fie ei robi sau printi, saraci sau bogati, musulmani sau de alte religii, nu numai teologul, ci si psihologul. Rangul sau starea sociala a indragostitului nu conteaza, fiindca pentru Ibn Hazm „iubirea e in firea omului" si, prin urmare, nimeni nu scapa. E ca un magnet (metafora frecventa si in poezia trubadurilor): „Sufletul celui care iubeste e curatat (de accidente), e bine stiutor de locul in care se afla perechea menita, spre care tanjeste, pe care o tinteste si o cauta, dorind arzator sa o intalneasca si sa o atraga precum magnetul o bucata de fier" (Grete Tartler).
Ibn Hazm (994-1064), nascut la Córdoba, supranumit Andaluzul (al-Andalusī), este unul dintre cei mai importanti teologi, filozofi, moralisti, istorici si juristi medievali. A scris in araba peste patru sute de lucrari, din care s-au pastrat patruzeci, pe teme dintre cele mai diverse, de la dreptul islamic la genealogie, etica, epistemologie, religie comparata, teologie. A fost cunoscut in traduceri latinesti inca din vremea sa. Ca polemist, a fost primul care a atras atentia, in scrierile lui teologice si de drept religios, asupra epistolelor juridice ale crestinilor. S-a opus hermeneuticii alegorice, preferand interpretarea literala a Coranului, dupa metoda teologica zahirita. Tawq al-hamāma (Colierul porumbitei) este singura scriere literara a acestui autor hispanoarab interesat in principal de teologie si drept. Textul s-a pastrat intr-o copie manuscrisa datata 1338. Editarea sa a avut drept urmare traducerea in numeroase limbi europene. Este una dintre cartile-argument pentru sustinatorii „teoriei arabe", dupa care originea liricii trubadurilor si a Minnesang-ului trebuie cautata in literatura arabilor.
Sursa: Hotnews
