Lumea a dat navala la teatru si in acest an. Daca judecam dupa cozile care s-au creat la casele de bilete ale multor institutii de spectacol, putem spune ca 2010 a fost un an bogat. Daca ne uitam sa gasim spectacole "mari", acestea aproape ca au lipsit.
Productii "bune" au fost mai multe, in sensul de spectacole "asezate", "frumoase", pe care si-au pus semnatura prestigiosi regizori sau in care au jucat mari actori. in rest, mediocre cat incape, dar si de cele care nu ar fi trebuit sa apara. Nu stiu ce montari 2010 ar putea impresiona foarte tare pe un selectioner al vreunui festival important din strainatate. Nu stiu ce spectacol din acest an ar putea rupe gura târgului odata ajuns peste granita. Asa cum s-a mai intamplat in ultimii 20 de ani. Totusi rod a fost, in pofida unei secete banesti.
Din punct de vedere financiar, institutiile de spectacol au dus-o prost. Platite de stat, acestea au fost supuse masurilor de "austeritate". De aici stresul artistilor, al tuturor artistilor, al tuturor angajatilor si colaboratorilor; de aici stresul managerilor fortati de imprejurari sa se descurce. S-a redus personalul, s-au redus salariile cu 25%, ceea ce, cu siguranta, a avut efect negativ asupra creativitatii. Iar momentul de mare cumpana s-a dovedit a fi cel din luna august, cand cineva pregatea desfiintarea institutiilor de spectacol. Acel (acei) cineva a uitat sau nici nu a stiut ca "Un popor fara cultura e un popor usor de manipulat" - a spus-o Immanuel Kant; sau "Fara steag de cultura un popor e o gloata, nu o oaste" - de la Nicolae Iorga citire.
Cu astfel de patime nu e usor sa faci performanta. Dar teatrul a trait. Spectatorii l-au ajutat, ei venind sa vada munca artistilor. Multi actori s-au indarjit, sfidand parca actele normative create nechibzuit.
Citeste continuarea articolului pe jurnalul.ro
Mihai Popoviciu semneaza un remix pentru Pascal Feos... Concert in memoria lui Bogdan "Tom" Groman...
