In 2007, articolul publicat in editia europeana a revistei Time in care Donald Morrison proclama "moartea culturii franceze" scandaliza scena culturala franceza si inflama piata occidentala a ideilor. Autorul, jurnalist american stabilit in Franta, a fost repede pus la zid de catre oamenii de litere, scriitorii, profesorii si intelectualii francezi, incepand cu Maurice Druon si Bernard-Henri Lévy, pana la Olivier Poivre d'Arvor. Numeroase ziare si reviste (Libération, Le Monde, Le Figaro, The Guardian, The Independent), forumuri, grupuri de discutii, bloguri si emisiuni au reluat aceasta disputa si au facut din articolul publicat in Time unul dintre cele mai controversate din perioada respectiva.
Ulterior, Doland Morrison are sansa de a-si relua articolul publicat in Time si de a-l nuanta si extinde in cadrul unui volum, alaturi de replica lui Antoine Compagnon, eminent profesor la College de France si teoretician stralucit.
Pentru o lunga perioada, Franta si cultura franceza au facut "legea" pe scena internationala. Aflati permanent in centrul atentiei, artistii francezi se bucurau de un prestigiu fara egal. Din gloria de odinioara nu a mai ramas astazi decat nostalgie si frustrare. Influenta culturii franceze este acum spectrala, puterea sa, derizorie. Cultura franceza nu mai vorbeste lumii. O infrangere care, pana la urma, convine mentalitatii franceze inclinate spre autocompatimire si victimizare.
"Ce mai ramane din cultura franceza? Precoparea pentru grandoare" este unul dintre rarele exemple de volume care transforma discutiile legate de politici culturale in dispute cu ritm de intrigi politiste. Dominatia modelului cultural american, declinul fostelor cap itale culturale europene in fata ascensiunii unor nuclee precum New York sau Beijing, avantajele si deserviciile monopolului de stat in ceea ce priveste cultura sunt doar cateva dintre punctele nevralgice atinse de cei doi autori.
