Zaharia Stancu. Un agent al Sigurantei infiltrat in cultura romana

Dupa 1945, cariera lui Zaharia Stancu se schimba radical, devenind unul dintre personajele importante ale sferelor puterii cultural-ideologice. A fost director al Teatrului National din Bucuresti (1946-1952, 1958-1968), membru al Comitetului de directie al Editurii pentru Literatura si Arta (din 1948), presedinte al Uniunii Scriitorilor (1947) si al Societatii Scriitorilor Democrati din Romania (din 1948). Din 1955, este ales membru titular al Academiei RPR, institutie reformata pe noi principii politice. In treburile politice, meritele ii fusesera recunoscute, fiind "ales" deputat in Marea Adunare Nationala (1948-1952). Este si perioada succesului de care se bucura romanul "Descult", publicat in 1948, unul dintre textele obligatorii din bibliografia scolarului comunist.

Cu toate acestea, Zaharia Stancu fusese exclus din Partidul Muncitoresc Roman in 1950, pe motiv ca – spunea Gheorghe Gheorghiu-Dej – "student fiind, in tinerete, a avut niste contacte cu organele de stat burghezo-mosieresti". Era acuzat, mai precis, ca actionase ca "agent de Siguranta", iar pe post de procuror-judecator-avocat era un complet alcatuit din Ion Gheorghe Maurer, Nicolae Ceausescu, Alexandru Draghici, Emil Bodnaras.

Citeste continuarea articolului in Jurnalul!