Urmărește A1 pe DiscoverDacă credeați că Paștele Cailor nu există, ei bine, vă înșelați. El este sărbătorit chiar săptămâna aceasta, joi 17 mai. Paștele Cailor 2018 coincide cu Înălțarea Domnului sau ziua de Ispas. Are mereu loc la 40 de zile după Paști, în joia din a șasea săptămâna de după Paști. Această sărbătoare mai este numită popular și Joia iepelor. Este o zi care abundă în tradiții și superstiții, multe dintre ele fiind legate de sufletul celor adormiți. Iată ce trebuie să faci în această zi!
Ce este Paște Cailor
Paștele Cailor își are zona de proveniență în Transilvania. Conform unei legende, pe când Fecioară Naria îl năștea pe Mântuitor, caii făceau mare zarvă. Astfel, Născătoarea de Dumnezeu Fecioară i-ar fi blestemat să fie mereu animale flamante cu excepția unei singure zile: Paștele cailor.
Această sărbătoare este un bun prilej pentru a organiza târguri și pentru a încheia unele afaceri. De Paștele lor, caii nu sunt puși să tragă la căruță. În trecut, în unele reiuni din țara se făceau unele slujbe religioase doar pentru sănătatea animalelor.
Mai mult, această sărbătoare se ține doar când Paștele Ortodox coincidea cu cel Catolic. Explicația este că în trecut, în anii în care Paștele Ortodox cădea într-o zi diferită de cel Catolic, țării ortodocși împrumutau caii de la țăranii catolici și viceversa. Iar când cele două sărbători coincideau, caii se odihneau.
Tradiții și superstiții de Paștele Cailor sau Moșii de Ispas
Pe alocuri se țin „Mosii de Ispas”, casele și mormintele cimitirului fiind împodobite cu crengi de pom tânăr (paltin, nuc), iar la ferestre punându-se frunze de leuștean. Despre leuștean se crede că ar fi crescut la piciorul Crucii lui Hristos. Acum se fac pomeni pentru morți, impartindu-se în mod special pâine caldă, brânză, ceapă verde și rachiu. Această este ultima zi în care se mai pot roși ouă.
În ograda casei, animalele au și ele rânduială lor. Acum sunt marcate vițele și tăiați unii miei. În această zi, caii nu erau puși la căruță, primeau fân proaspăt pe saturate, iar în unele sate românești se făceau chiar unele rugăciuni, pentru belșug și sănătatea animalelor. Tot în această zi, mânjii cailor de munte erau duși la păscut în goluri montane, spre a paște iarbă cea tânără și revigorantă a pășunilor. Aici se caută o plantă specială, care era văzută că medicament pentru o boală cabalină.
harlauletnografie.wordpress.com
Târgurile vedeau și ele, în această zi, un moment special. Ciudata serbare a Cailor se făcea pe sine prilej pentru organizare de târguri și pentru încheierea unor afaceri, afaceri care nu în toate cazurile erau reușite, de aici născându-se și expresia „la Paștele cailor”. Această zi era văzută că una „a soroacelor”, când se încheiau diferite calcule. În această zi se făceau plățile întârziate, neachitate la Sfântul Gheorghe, după cum era obiceiul. Se mai zice și că plantele sădite după această zi nu vor da rod.
surse: crestinortodox.ro, calendarulortodox.ro
