Iulie - ploi si bucate de vara

In calendarul popular, Sfantul Ilie este patronul verii, stapan peste toate ploile si furtunile, dar, in acelasi timp, facator de mari minuni. In fiecare an, la 20 iulie, cand este celebrat, oamenii se asteapta ca cerul sa se deschida, iar ploile sa cuprinda pamantul. Fiecare va primi insa cu masura, dupa cat de priceput a fost sa respecte legile din batrani.

• Hai la masă, România! Noul sezon Chefi la Cuțite începe din 17 noiembrie, numai pe Antena 1 și în AntenaPLAY

La inceputuri, cand gospodarii se straduiau sa explice lucrurile vazute si nevazute, isi inchipuiau cerul ca pe o movila mare, pe care urcau si coborau nu doar soarele si luna, ci si carul vrajit al Sfantului Ilie.

Ca sa nu alunece pe bolta cereasca si sa se prabuseasca din inaltimi, rotile carului aveau cuie care strapungeau cerul si faceau astfel sa cada picaturi de apa.

In goana cailor, copitele de argint scapara si asa se formeaza fulgerele, iar atunci cand tuna, de fapt Sfantul Ilie a lovit cu biciul. Alte traditii mentioneaza ca Ilie a fost investit de Dumnezeu cu sarcina de a omori duhurile necurate si ori de cate ori afara tuna este semn ca a mai fost ucis un drac.

MOSII DE SANT' ILIE

Cele mai potrivite ofrande rituale sunt merele. Se spune ca mai intai trebuie duse la biserica si date de pomana, pentru ca dupa aceea sa poata fi mancate. Doar respectand acest ritual, odata ajuns pe lumea cealalta vei avea parte de mere cu totul si cu totul de aur.

"Femeile cheama copii straini de prin sat si, adunandu-i sub un mar nescuturat, il scutura pentru intaia data, ca sa culeaga copiii mere, iar mortii sa se veseleasca. Femeile in varsta nu mananca mere pana in aceasta zi , iar acum, impartind pentru sufletele raposatilor, mananca si ele." ( T. Pamfile - "Sarbatorile la romani") La biserica, pentru a fi sfintite se duc nu doar alimente, ci si crengute de busuioc, ce vor fi asezate apoi in dulapurile cu haine.

Si tot de Sfantul Ilie apicultorii reteaza fagurii, iar mierea cea noua este asezata in vase de lut, pentru a fi gustata de cei chemati. Pe mese se pun bucate alese, dar si paharele cu tuica.

COPANE PANE CU SOS DE CASTRAVETI

● Ingrediente: 8 copane de pui, 200 g pesmet, doua oua, un ardei iute mic, doua linguri cu otet de mere, 500 ml vin alb, o frunza de dafin

4 boabe de piper, o lingurita cu boia dulce, 300 g iaurt, 3 catei de usturoi, 3 castraveti verzi, sare, piper, ulei de floarea-soarelui, marar.

● Preparare: Copanele de pui se spala, se scurg de apa si se inteapa din loc in loc cu varful unui cutit. Se asaza intr-o oala, se presara piperul si frunza de dafin, ardeiul iute taiat felii si piper dupa gust. Se toarna otetul de mere si vinul, o cana cu apa si se amesteca. Se acopera cu folie alimentara si se introduce la rece pentru doua ore.

Se scot, se scurg de marinata si se pun pe un platou. Intr-un bol se amesteca pesmetul cu sare, piper si boiaua dulce. Se bat ouale separat, se trec copanele prin ou, apoi prin pesmetul condimentat. Se trec din nou prin ou si pesmet si se pun la prajit in ulei incins.

Castravetii se dau pe razatoarea cu ochiuri mari sau se taie cubulete, se preseaza ca sa eli­mine sucul si se pun intr-un bol. Se toarna iaurtul, se presara usturoiul curatat si pisat, sare, piper si marar tocat. Se amesteca totul si sosul obtinut se serveste alaturi de copanele de pui fierbinti.

citeste Jurnalul National

foto: gourmetgirlmagazine.com