Cum arată ambrozia, cea mai nocivă plantă! O poți avea fară să știi
Cum arata ambrozia, planta toxică, un adevărat pericol pentru români, care provoacă alergii destul de severe
Publicat: Marti, 16 Iulie 2019, 10:40 | Actualizat: Marti, 16 Iulie 2019, 11:33- MAREA PREMIERĂ Te Cunosc de Undeva! Vezi ce surprize ți-am pregătit AZI de la ora 20:00, pe Antena 1 și în AntenaPLAY
- Chefi la cuțite, sezonul 15 - din 10 martie, pe Antena 1 și în AntenaPLAY
Ne apropiem de sezonul alergiilor. Una dintre cele mai nocive plante, cu un puternic efect alergen, este ambrozia.
Deși senatorii au adoptat o propunere legislativă privind combaterea ambroziei, iar Primăria Capitalei a prevăzut amenzi pentru cei care nu stârpesc această plantă periculoasă pentru sănătate, puțini știu cum arată ambrozia.
Ce este ambrozia și cum se manifestă alergia?
Deși primăvara este sezonul în care se activează alergiile provocate de polenul plantelor, extrem de periculoase pentru copii sau pentru cei cu un sistem imunitar hipersensibil, trebuie să știți că ambrozia înflorește între sfârșitul lui iulie și sfârșitul lui septembrie. O plantă matură poate elibera până la 8 miliarde de grăuncioare de polen ~20 microni diamentru~ și până la 30.000 de semințe care își păstrează calitățile germinative 40 de ani.
Alergia la ambrozie este sezonieră și constă în: strănut în salve, prurit nazal, ocular și faringian, obstrucție nazală, rinoree apoasă, secreții postnazale, înroșire a ochilor, tușe seacă, wheezing și dispnee în special dimineață și seară, urticarie.
Ambrozia este considerată periculoasă pentru români. Ei nu știu cum arata
Conform ultimelor estimări, între 10-15% din populație suferă de alergie în timpul verii. În cazul pacienților astmatici, polenul ambroziei poate declanșa tuse și crize de astm care trebuie tratate corespunzător.
Ambrozia (Ambrosia artemisiifolia)
Ambrozia (Ambrosia artemisiifolia) este o plantă anuală, prezența în grădini, în culturile de cereale și de florea-soarelui, respectiv în zonele lăsate în paragină (de aici și denumirea populară: iarbă de paragină), cum ar fi pe marginea drumurilor și a cailor ferate, în apropierea dărâmăturilor pe șantierele de construcții, în zone unde s-a depozitat pământ excavat, respective pe terenurile lipsite de vegetație și prost întreținute.
În zona Ilfov-Bucureşti au fost semnalate ca puncte principale de răspândire a acestei specii următoarele localităţi: Bălăceanca, Căldăraru, Cernica, Chiajna, Ciolpani, Domenştii de Sus, Pantelimon, Poşta şi Tânganu.