A apărut motivarea Înaltei Curți în dosarul Mario Iorgulescu. Cum explică instanța ”ștergerea” condamnării la 13 ani de închisoare

A apărut motivarea deciziei Înaltei Curți de Justiție de a anula condamnarea lui Mario Iorgulescu la 13 ani și 8 luni de închisoare.

• Hai la masă, România! Noul sezon Chefi la Cuțite de vede duminica de la ora 20:00 și de luni până miercuri de la 20:30 numai pe Antena 1 și în AntenaPLAY
• Marele Premiu de Formula 1™ din Las Vegas e online exclusiv în AntenaPLAY! Vezi cursele în perioada 22 - 24 noiembrie 2024!

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis în iunie rejudecarea procesului lui Mario Iorgulescu, fiul președintelui Ligii Profesioniste de Fotbal, care, fiind sub influența substanțelor interzise și a alcoolului, a omorât un bărbat în 2019 într-un accident de mașină. Acum a apărut motivarea hotărârii, care conține elemente mai mult decât surprinzătoare.

Cum motivează Înalta Curte de Justiție decizia prin care a anulat condamnarea la 13 ani de închisoare

Doi din trei judecători au hotărât rejudecarea procesului și reîncadrarea lui Mario Iorgulescu de la acuzat de omor la ucidere din culpă, ceea ce înseamnă că nu mai riscă 13 ani de închisoare, ci între doi și șapte ani.

Judecătorii au motivat prin faptul că o ucidere într-un accident rutier nu poate fi considerată omor, pentru că e un „eveniment fortuit, nu voit, are caracter imprevizibil”.

„În esență (...) săvârşirea accidentului auto din data de 08.09.2019 nu întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de omor. Înalta Curte apreciază că (...) infracțiunea poate fi reținută numai în condițiile în care fapta în sine relevă fără niciun dubiu o acţiune care are drept rezultat suprimarea vieţii unei persoane”, notează judecătorii, potrivit gsp.ro.

„Infracţiunea de omor (...) se comite (...) printr-o acţiune (sau chiar inacţiune), care trebuie să fie îndreptată asupra victimei. Or, situaţia de fapt relevă (...) un accident rutier, definit prin chiar prescripţia normativă ca fiind un eveniment (...). Un eveniment este, în sine, fortuit, şi nu voit, are caracter imprevizibil.

Acțiunea autorului (conducătorul auto) este asupra autovehiculului, acesta acţionând sistemul de accelerare a vitezei peste limita legală, cu consecinţa intrării în coliziune frontală cu autoturismul condus de victimă căreia i-a cauzat decesul, elemente de fapt ce au valenţele unei fapte care (...) se încadrează în infracţiunea de ucidere din culpă. (…)

Infracţiunea de omor ar fi posibilă doar în situaţia în care autovehiculul ar fi fost folosit sau acceptat a fi fost folosit drept mijloc în scopul suprimării vieţii victimei. Or, nici instanţa de fond şi nici instanţa de apel, nu au relevat o asemenea împrejurare”, se mai arată în motivarea deciziei instanței, citată de sursa menționată mai sus.

Cel de-al treilea judecător, însă, nu a fost de acord cu decizia și a a formulat opinie separată în sensul respingerii recursului în casație și păstrării hotărârilor de la Curtea de Apel.

„Instanţa de casare nu judecă procesul propriu-zis, respectiv litigiul care are ca temei juridic cauza penală, ci judecă numai dacă, din punct de vedere al dreptului, hotărârea atacată este corespunzătoare.

Susținerile recurentului cu privire la modul în care s-a produs accidentul omit să menționeze faptul că acesta conducea având o îmbibație alcoolică mult peste limita legală, fiind și sub influența drogurilor, că viteza de deplasare era una ce depășea limita de viteză pentru sectorul de drum, că a pătruns pe culoarea roșie a semaforului într-o intersecție, că nu a existat un obstacol în calea sa pentru ca să fie nevoie de o manevră de evitare, ci doar acesta nu a mai putut menține banda pe care era angajat din cauza vitezei excesive, elemente reținute de către instanța de apel, fiind deci deja intrate în puterea de lucru judecat.

(...) Inculpatul a comis infracțiunea cu vinovăție, sub forma intenției indirecte. (...) Circumstanțele concrete ale comiterii infracțiunii, atitudinea recurentului, care având atât o îmbibație alcoolică extrem de mare în sânge, cât și fiind sub influența drogurilor, a ales să conducă un autoturism cu o viteză excesivă, cu încălcarea regulilor de circulație în mod flagrant și fără a schița cel mai mic gest pentru a încerca să evite un pericol evident, recurentul călcând pedala de accelerație la maxim până în momentul impactului cu autoturismul victimei, relevă cu certitudine existența intenției indirecte în săvârșirea infracțiunii de omor.

Diferența între culpa cu prevedere și intenția indirectă este dată de poziția subiectivă a infractorului, în cazul primei acesta prevăzând rezultatul faptei sale, fără a îl accepta, socotind fără temei că el nu se va produce, în vreme ce în cazul intenției indirecte acesta accepta posibilitatea producerii acestuia, deși nu îl urmărește.

În mod evident, în prezenta cauză, recurentul a acceptat posibilitatea producerii rezultatului socialmente periculos, moartea unei persoane, conducerea unui autoturism cu o viteză excesivă pe o șosea circulată, pătrunderea pe culoarea roșie a semaforului și accelerarea continuă a autovehiculului, inclusiv după momentul în care acesta a pierdut controlul volanului și a lovit scuarul de separație, demonstrează, fără tăgadă, că nu suntem în prezența unei fapte comise din culpă, ci a unei fapte intenționate”, scrie în motivare, potrivit gsp.ro.

Mario Iorgulescu se află în continuare în Italia, țară care a refuzat în repetate rânduri să îl extrădeze în contextul în care avocații fiului lui Gino Iorgulescu susțin că tânărul suferă de grave probleme psihice, imposibil de tratat în regim de detenție în România.

El nu a făcut nicio zi de închisoare și este subiectul unui mandat european de arestare într-un alt dosar, mai vechi. Este vorba despre o condamnare suplimentară de trei ani de închisoare pentru complicitate la lipsirea de libertate a unui bărbat, în 2018, mai transmite sursa citată mai sus.