Parlamentarii pregătesc o lege pe care multe ONG-uri o critică, spunând că încalcă libertatea de exprimare.
Ce este prevăzut în legea potrivit căreia ai putea fi amendat cu 20.000 de lei. ONG-urile pentru drepturile omului se revoltă
Românii ar putea fi nevoiți să-și reprime nemulțumirea față de angajații statului. Noul proiect de lege prevede amenzi de până la 20.000 de lei pentru cei care își manifestă nemulțumirea în interiorul unei instituții.
Astfel, românii care ridică tonul sau au un comportament nepotrivit față de un funcționar public ar risca evacuarea din incinta instituției și amenda de până la 20.000 de lei.
Proiectul de lege a fost depus în cursul acestei săptămâni la Senatul României, potrivit unei surse. Contribuabilii nemulțumiți sunt luați în vizor de către parlamentari, aceștia considerând că noul proiect legislativ i-ar „civiliza” pe oameni.
Propunerea a fost depusă de mai mulți deputați UDMR și din partea minorităților. Consiliul Legislativ a aprobat proiectul legislativ, fiind trimis la Senat pentru dezbaterile ulterioare.
Conform sursei menționate anterior, proiectul are în vedere modificarea Legii 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, prin introducerea a două paragrafe, după cum urmează:
„Art. 2, punctul 13’) <<Manifestarea, în relațiile cu instituțiile publice și angajații acestora, a unui comportament lipsit de respect, provocator sau intimidant, agresiv sau recalcitrant, inclusiv prin refuzul de a respecta indicațiile personalului din instituțiile publice, contrar obligației cetățenilor de a adopta o conduită civilizată și respectuoasă, în scopul menținerii unui climat de ordine și liniște publică.>>”
Precum și: „Art. 3, punctul g) <<(…se pedepsește) cu amendă de la 5.000 la 20.000 de lei cele prevăzute la pct 13’0, 22), 23’) și 23’’)>>.”
De asemenea, sunt introduse și amnezi pentru repetarea contravențiilor indicate mai sus într-un interval de 24 de ore. În proiectul legislativ este precizat faptul că oamenii care solicită verbal informații publice să „înfățișeze un comportament care să nu afecteze activitatea personalului din cadrul autorităților și instituțiilor publice”. În caz contrar, persoana respectivă va fi evacuată din clădire de personalul de pază sau, după caz, de Poliție.
Citește și: Legea „Teodora Marcu”, adoptată de Camera Deputaților. Pedeapse mai mari și protecție extinsă pentru victime
Parlamentarii consideră că, în ultimii ani, s-au înmulțit cazurile în care contribuabilii au avut un „comportament inadecvat” în relația cu autoritățile sau personalul instituțiilor publice, ceea ce ar submina autoritatea instituțiilor statului, dar și încrederea cetățenilor în respectivele instituții.
Funcționarii publici sunt, în România, persoanele numite într-o funcție publică și exercită o autoritate publică sau un serviciu de interes public, precum angajații primăriilo, consiliilor județene, ministerelor, prefecturilor, ANAF, ai Casei de Pensii, AJOFM, polițiștii, jandarmii, magistrații, militarii, angajații din învățământul de stat sau personalul medical din spitalele publice.
„Fenomenul se manifestă prin atitudini lipsite de respect, refuzul de a respecta indicaţiile angajaţilor, adresarea de injurii sau ameninţări, precum şi prin alte acţiuni care au la bază rea-credinţă şi creează o atmosferă tensionată în cadrul interacţiunilor publice.
Aceste comportamente perturbă desfăşurarea normală a activităţilor institutiilor şi generează disfuncţionalităţi grave în prestarea serviciilor publice de către cetăţeni”, susțin parlamentarii care au propus proiectul de lege.
Parlamentarii semnatari încearcă astfel să modifice o lege care însă există. Codul Penal consideră ultraj amenințarea, jignirea sau lovirea unui funcționar public. Infracțiunea se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani. În cazul unor fapte care implică violențe grave, pedeapsa poate ajunge până la 7 ani de închisoare.
Este vorba de aceeași Lege 61/1991, în forma sa actuală. Acolo sunt prevăzute contravenții între 200 și 1.000 de lei pentru tulburarea liniștii publice.
Propunerea acestor modificări a iscat controverse. Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România Comisia Helsinki (APADOR-CH) a ripostat, indicând faptul că formularea modificărilor propus este ambiguă și poate crea situații propice abuzurilor unor instituții publice în raport cu cetățenii.
„Cu alte cuvinte, orice critică, verbală sau în scris (sub forma unei plângeri, petiții, reclamații etc.) adresată unei instituții publice va putea fi calificată ca <<manifestare a unui comportament lipsit de respect>>.
Pentru că a imputa ceva unei instituții sau unui angajat al ei poate fi lesne calificat ca lipsă de respect față de instituție sau angajat. Ca urmare, nu va mai fi posibil ca o persoană să pună sub semnul întrebării comportamentul și/sau profesionalismul unei instituții sau unui angajat, pentru că această atitudine critică va putea fi interpretată ca lipsă de respect.
Mai mult, dacă un cetățean nu va folosi, verbal sau în scris, un ton umil, timid, supus, pe deplin respectuos, fără urmă de indignare, de nemulțumire, de supărare ori nervozitate (cine ar avea motive să fie nervos, azi, nu-i așa?) atitudinea sa <<neconformă>> va putea fi calificată tot ca <<manifestare a unui comportament lipsit de respect, provocator, intimidant sau recalcitrant>> și sancționat cu amendă de la 5.000 la 20.000 de lei”, este specificat în opinia ONG-ului transmisă inițiatorilor proiectului.
Citește și: Un obicei tot mai des întâlnit te-ar putea costa mult. Ce spune legea în privința filmatului pe ascuns
Totodată, se menționează și faptul că agentul constatator face parte dintr-o instituție publică, interpretând textul legal în mod subiectiv.
Pe de altă parte, reprezentanții ONG-ului ridică și întrebarea de ce beneficiarii unei asemenea modificări sunt doar angajații de la stat, nu și cei din sectorul privat.
„Potrivit DEX, <<recalcitrant>> înseamnă <<nesupus, încăpățânat, care se opune, care nu se lasă convins>>. Iar, pentru vina de a fi <<recalcitrant>>, adică de a nu se lăsa convins de autorități, de a nu se supune orbește, de a fi încăpățânat pentru respectarea drepturilor sale, cetățeanul urmează să fie amendat, de fiecare dată când cârtește, cu amendă de la 5.000 la 20.000 lei. (…)
Citește și: Se va putea acorda concediu medical pentru o nouă boală. Este o afecțiune de care suferă multe persoane
Astfel, referirea din text la <<lipsa de respect>> introduce o noțiune imprecisă, al cărei conținut depinde de o interpretare subiectivă, a fiecăruia, diferită de la om la om, dacă un anumit comportament este sau nu lipsit de respect, fără posibilitatea unei aprecieri sau evaluări obiective, verificabile. (...)
La fel, și termenii <<provocator>>, <<intimidant>>, <<agresiv>>, <<recalcitrant>> sunt lipsiți de claritate, față de exigențele unei reglementări legale, care presupune claritate și precizie.
În concluzie, APADOR-CH recomandă eliminarea textului de la Articolul I pct. 1 al propunerii legislative. Asociația reamintește că, potrivit jurisprudenței CEDO, libertatea de exprimare protejează atât formularea de critici, chiar viguroase, la adresa autorităților/instituțiilor publice, cât și folosirea de expresii care ofensează, șochează sau deranjează, mai ales atunci când se pun în discuție chestiuni de interes public, având în vedere că dezbaterea liberă, neinhibată a chestiunilor de interes public ține de esența unei societăți democratice”, mai specifică reprezentanții asociației.
