De ce nu e bine să se întâlnească și privească două mirese în ziua nunții lor. Care e pericolul, conform bătrânilor

Există o mulțime de tradiții, superstiții și obiceiuri legate de nunți. Mulți dintre miri țin cont de acestea, mai ales când este vorba despre superstiții legate de noroc, ghinion și moarte. De exemplu, multe mirese preferă să stea în curtea bisericii cu spatele către intrare pentru a nu o vedea pe cealaltă mireasă. Iată care este motivul.

• Formula 1™ se vede în AntenaPLAY! Nu rata Marele Premiu din Miami e pe 5 mai, de la 23:00 în AntenaPLAY!

Majoritatea românilor știu că nu este bine ca două mirese să se intersecteze în ziua nunții lor. Tradiția este una foarte veche și, în ciuda acestui lucru, mulți nu știu motivul pentru care proaspetele soții ar trebui să evite întâlnirea cu alte mirese.

De ce nu e bine ca două mirese să se vadă în ziua nunții lor

La cât de multe nunți există, nu sunt deloc rare ocaziile în care două mirese sau chiar mai multe se întâlnesc. De cele mai multe ori, ele se intersectează la biserică.

Din bătrâni se spune că acest lucru nu este de bun augur și că tinerele ar trebui să ia anumite măsuri. Se spune că aduce ghinion să se întâlnească și vadă două mirese în aceeași zi.

Conform superstiției străvechi, dacă cele două se privesc, este rău de moarte. Dacă totuși se văd, pentru a pregăti soarta, ele trebuie să facă schimb de agrafe și norocul va dispărea.

Dar aceasta nu este singura tradiție de la nunți. Preoții o consideră ridicolă, la fel cum se întâmplă și în cazul obiceiului mirilor de a se călca în biserică. Iată ce înseamnă acesta:

De ce se calcă mirii pe picior în biserică

Mirii sunt încurajați de nași să calce piciorul partenerului dacă vor să fie liderul familiei. Se spune că dacă îți calci soțul/ soția în Biserică, mai ales atunci când faceți dansul Isaia în jurul mesei, vei avea ultimul cuvânt în familie. Practic, vei fi ”cocoș” după nuntă.

Obieciul datează din timpurile precreștine. La începuturile lui, se obișnuia să se taie o oaie în cinstea mirilor, iar aceștia călcau pe blana ei. Apoi, lâna respectivă era înlocuită cu un covor realizat special pentru însurăței.

În timp, s-a pierdut din tradiție și s-a păstrat doar călcatul pe picior pentru supunerea metaforică a partenerului de viață.