Urmărește A1 pe DiscoverAceste 2 amenințări pun presiune asupra aprovizionării mondiale cu alimente, ce va avea repercusiuni asupra prețurilor din magazine.
O nouă analiză realizată de JPMorgan avertizează că prețurile globale ale alimentelor ar putea crește cu 5% în prima jumătate a anului 2027, scrie Daily Mail.
Creșterea va fi cauzată de deficitul de îngrășăminte care se va suprapune cu un fenomen El Nino care ar putea fi deosebit de puternic.
Astfel, lanțul de aprovizionare la nivel global va suferi modificări considerabile.
De ce va crește prețul alimentelor în 2027
Prima amenințare provine din Golful Persic, care furnizează peste 36% din ureea (un îngrășământ agricol cu un conținut ridicat de azot) importată la nivel mondial.
Dr. Sarah Kapnick, șefa Global Climate Advisory din cadrul JPMorgan, a declarat că recentul conflict din Iran a încetinit producția de îngrășăminte. Mai mult, perturbările prin Strâmtoarea Ormuz au limitat exporturile și au dus la creșterea prețurilor.
Aceste deficite ar putea începe să afecteze recoltele în următoarele luni. Procesul va începe cu porumbul din America de Sud, înainte de a afecta grâul din SUA și din alte țări mari producătoare, precum și culturile de orez din Asia, a avertizat Kapnick.
În același timp, fenomenul El Nino ar putea perturba regimul precipitațiilor și temperaturile din întreaga lume. Astfel, va expune regiunile agricole importante la secetă, inundații și căldură extremă.
Producătorii din regiunile tropicale se confruntă cu cel mai mare pericol, în special Brazilia și India. Acolo, dependența ridicată de îngrășămintele din Golful Persic se suprapune peste regiuni vulnerabile în mod tradițional la pierderile de recolte provocate de El Nino.
Deși SUA ar putea scăpa de cele mai grave efecte directe, americanii ar putea plăti totuși mai mult pentru alimente, pe măsură ce recoltele globale scad, iar costurile culturilor agricole, îngrășămintelor și produselor alimentare importate cresc. Fenomenul va afecta și Europa, care se confruntă deja cu temperaturi record.
Kapnick a descris suprapunerea acestor amenințări drept un exemplu al modului în care schimbările climatice acționează ca un „multiplicator al amenințărilor”.
„Nu mă așteptam să apară atât de repede atât de multe exemple în care „schimbările climatice acționează ca un multiplicator al amenințărilor”,” a scris expertaîn raport.
„Vedem deja unele dintre aceste vulnerabilități, pe măsură ce amenințările emergente la adresa lanțurilor de aprovizionare și a continuității activității companiilor se intensifică, amplificate de volatilitatea prețurilor gazelor naturale și de perturbările lanțurilor de aprovizionare provocate de conflictul din Iran, de apropierea unui fenomen El Nino și de condițiile de secetă deja existente,” a continuat Kapnick.
Ce produse vor fi afectate grav
Azotul e îngrășământul consumat în cea mai mare cantitate și are un rol esențial în producția a 3 dintre cele mai importante alimente ale lumii.
Peste jumătate din cererea mondială de îngrășăminte pe bază de azot provine din culturile de porumb, grâu și orez, potrivit JPMorgan. Îngrășămintele au reprezentat, în trecut, 21% din costurile de producție a porumbului și 19% din cele ale grâului.
Ureea, unul dintre cele mai utilizate îngrășăminte pe bază de azot, e produsă cu ajutorul gazelor naturale. În general, trebuie aplicată în sol în perioada în care sunt plantate semințele.
Această fereastră de timp restrânsă face ca orice perturbare să fie deosebit de periculoasă.
Dacă îngrășământul ajunge după ce culturile au fost deja însămânțate, fermierii nu îl pot aplica pur și simplu câteva luni mai târziu și să se aștepte la aceleași rezultate. Aplicarea întârziată la suprafața solului poate duce la transformarea îngrășământului în gaz de amoniac, ceea ce ar putea afecta plantele pe care ar fi trebuit să le hrănească.
Spre deosebire de petrol, îngrășămintele pe bază de azot nu beneficiază de rezerve strategice extinse, deoarece sunt instabile și se pot transforma în amoniac toxic.
Astfel, fermierilor le rămân puține alternative atunci când transporturile nu ajung la destinație. Fie să plătească prețuri mai mari pentru a proteja randamentul culturilor sau să folosească mai puțin îngrășământ și să accepte recolte mai mici sau să treacă la o altă cultură.
Fiecare opțiune riscă să crească prețurile sau să reducă volumul de alimente care ajunge pe piețele globale.
Primul test ar putea avea loc în America de Sud, unde porumbul e plantat între septembrie și ianuarie. Brazilia, unul dintre cei mai mari exportatori de produse agricole din lume, e și un important importator de îngrășăminte pe bază de azot din Golful Persic.
Grâul de toamnă plantat începând din septembrie în SUA, Europa, China, India și Rusia ar putea fi, de asemenea, afectat. Culturile de orez de toamnă și iarnă din India, Bangladesh, Indonezia și Vietnam se confruntă cu riscuri similare.
Chiar și o încheiere rapidă a perturbărilor aprovizionării nu ar rezolva imediat problema.
JPMorgan estimează că producția de îngrășăminte ar putea avea nevoie de între 1 și 4 ani pentru a reveni la capacitate maximă. Unele instalații de gaze naturale grav avariate ar putea necesita între 3 și 5 ani pentru a fi reparate.
Citește și: Zonele afectate de incendii din Europa se vor tripla până în 2100. Care vor fi cele mai afectate țări
Fabricile de îngrășăminte nu pot fi repornite până când infrastructura de gaze naturale care le alimentează nu devine operațională, ceea ce creează un blocaj suplimentar.
Construirea unor fabrici de înlocuire e, de asemenea, dificilă. Aceste instalații necesită lucrări ample de inginerie și evaluări de mediu din cauza riscului de scurgeri de amoniac.
Între timp, fenomenul El Nino amenință să pună o presiune suplimentară din aceleași țări care se confruntă deja cu dificultăți în obținerea îngrășămintelor.
Acesta poate schimba regimul precipitațiilor, poate agrava seceta, poate provoca inundații și poate intensifica incendiile de vegetație, efectele variind considerabil de la o regiune la alta.
Secretul de miliarde de dolari ascuns sub un vulcan. Descoperirea care a uimit experții...
