În urmă cu o săptămână, turiștii din Roma au putut vedea câțiva cardinali savurând ultimele mese la restaurantele preferate. Înainte de ultimul conclav din 2013, presa italiană nota că mulți dintre aceștia își făceau timp să viziteze localul Al Passetto di Borgo, o trattorie de familie aflată la doar 200 de metri de Bazilica Sf. Petru. Acolo, cardinalul Donald William Wuerl obișnuia să comande lasagna, iar Francesco Coccopalmerio, considerat favorit printre cardinalii italieni la acel moment, prefera calamarii la grătar, notează Antena 3 CNN.
Cardinalii își permit astfel de răsfățuri culinare înainte ca, din 7 mai, să intre în conclav – alegerea secretă a unui nou papă de către cei 135 de cardinali, desfășurată în Capela Sixtină. Din acel moment, ei vor fi complet izolați de restul lumii, pe o perioadă nedeterminată. Vor vota, dormi și mânca în condiții strict controlate.
Restricții severe de mâncare în timpul Conclavului care îl alege pe Papă
Conclavurile papale sunt unele dintre cele mai secrete ritualuri religioase. Cardinalii sunt închiși într-un spațiu comun, fără contact cu exteriorul, cu excepția semnalizării prin fum: alb, dacă s-a ales un papă, negru, dacă nu s-a ajuns la consensul de două treimi plus unu. Cu toate că sunt puține lucruri știute despre ceea ce se întâmplă, este clar că cardinalii trebuie să mănânce, oricât de mult ar dura procesul.
Întrebările sunt cum se menține secretul, dacă aprovizionarea cu mâncare este necesară și cum sunt evitate influențele externe.
Din punct de vedere istoric, mâncarea a reprezentat un risc potențial: ravioli umpluți cu mesaje secrete sau șervețele folosite pentru a transmite în afară informații despre vot. Pe de altă parte, mesele comune pot deveni un teren fertil pentru negocieri discrete. Cultura gastronomică a conclavului a fost recent explorată și în cinema. Filmul Conclave (2024) mută intriga din sala votului în cantina unde cardinalii discută în surdină, printre porții de mâncare aparent banale. Deși votul propriu-zis este însoțit doar de tăcerea solemnă și de jurământul rostit înaintea urnei, comunicarea reală se petrece deseori în jurul mesei, mai notează sursa citată mai sus.
Bartolomeo Scappi, cel mai celebru bucătar al Renașterii și autor al primei cărți de bucate scrise de un chef profesionist, a oferit cea mai detaliată relatare despre cultura gastronomică a conclavului. În opera Dell’Arte del Cucinare (1570), Scappi descrie cum erau hrăniți cardinalii în timpul conclavului care l-a ales pe Papa Iulius al III-lea și cât de severă era supravegherea.
Mâncarea era gătită într-o bucătărie comună, iar accesul era atent monitorizat de gărzi italiene și elvețiene. Pentru a preveni orice tentativă de comunicare secretă, mâncarea era livrată de două ori pe zi printr-un sistem de tip roată în perete, numit ruota, doar după ce era inspectată atent de controlori.
De asemenea, anumite alimente erau interzise: plăcinte închise, pui întregi, recipiente opace. Vinul și apa se serveau în pahare transparente, iar șervețelele de pânză erau desfăcute și verificate minuțios.
Ce au voie să mănânce cei care își doresc să devină Papă
În ciuda acestor rigori, Scappi nota că mesele erau bogate și echilibrate, cu salate, fructe, vin și apă proaspătă. Fiecare cardinal dispunea de o celulă spațioasă, decorată cu mătase și dotată cu pat, masă, scaune, cuier, oală de noapte și alte facilități.
Pentru conclavul din 7 mai, măicuțele de la Domus Sanctae Marthae, reședința cardinalilor pe durata izolării, vor pregăti mâncăruri simple, specifice regiunii Lazio și Abruzzo: minestrone, spaghetti, arrosticini (frigărui de miel) și legume fierte. Deși meniul pare modest, controlul strict rămâne neschimbat pentru a preveni orice formă de comunicare externă.
