Cum se împarte moștenirea unei persoane decedate. Ce trebuie să știi despre moștenirile din 2024

Legea moștenirii poate fi de multe ori greu de înțeles pentru oricine. Există totuși câteva explicații simple, dar și unele informații mai puțin cunoscute dezvăluite de avocați.

Moștenirea este un subiect de interes pentru mulți. Oamenii sunt interesați să cunoască legea moșterinirii, astfel încât să poată știi ce se întâmplă cu averea și bunurile familie în cazul unui deces.

Cum se împart, de fapt, averea și bunurile unei persoane decedate

Conform Codului Civil, moștenirea este de două feluri: legală și testamentară.

Moștenirea legală

Conform articolului 963, moștenirea legală se cuvine soțului supraviețuitor și rudelui defunctului, în această ordine. La rudele defunctului se numără atât descendenții, cât și acendenții și colateralii acestuia.

Descendenții și ascendenții au vocaţie la moştenire indiferent de gradul de rudenie cu defunctul, conform unei surse.

În schimb, colateralii au dreptul doar până la gradul al patrulea, inclusiv.

Sunt și situații în care nu există niciun moștenitor legal sau testamentar, astfel că averea și bunurile defunctului sunt transmise, după caz, comunei, orașului sau municipiului.

Moștenirea testamentară

Potrivit legii, în această situație înseamnă că deja a fost hotărât cine primește moștenirea respectivă, persoana respectivă fiind înscrisă în testament.

Cine pot fi considerați colaterali în ceea ce privește moștenirea

Potrivit articolului 964, ordinea în care se transmite o moștenire este următoarea, potrivit unei surse:

a) clasa întâi: descendenţii;

b) clasa a doua: ascendenţii privilegiaţi şi colateralii privilegiaţi;

c) clasa a treia: ascendenţii ordinari;

d) clasa a patra: colateralii ordinari.

În primul rând, sunt persoanele din clasa întâi, adică descendenții. Aceștia sunt copiii defunctului și urmașii lor pe linie directă.

După care urmează persoanele din clasa a doua, adică ascendenții privilegiați și colateralii privilegiați. Ascendenții privilegiați sunt mama și tatăl defunctului, iar colateralii privilegiați sunt frații și surorile defunctului, dar și descendenții acestora, ajungând până la gradul patru inclusiv.

Potrivit Codului Civil, în clasa a treia sunt incluși ascendenții ordinari, adică rudele în linie dreaptă ascendentă ale defunctului, excepție fac în această situație părinții defunctului.

În clasa a patra intră colateralii ordinari, adică rudele colaterale ale defunctului până la gradul al patrulea inclusiv, excepție făcând colateralii privilegiați.

În urma dezmoștenirii rudelor din clasa cea mai apropiată, acestea nu pot culege întreaga moștenire, iar partea rămasă se atribuie rudelor din clasa subsecventă, care îndeplinesc condițiile necesare.

În cadrul fiecărei clase, rudele de gradul cel mai apropiat cu defunctul îndepărtează de la moştenire rudele de grad mai îndepărtat, excepție făcându-se doar în cazul în care legea dispune într-un alt mod.

Între rudele din aceeaşi clasă şi de acelaşi grad, moştenirea se împarte în mod egal, excepție făcându-se atunci când legea prevede altceva.

Care este cota soțului supraviețuitor în cazul unei moșteniri

Moștenirea îi revine și soțului defunctului doar în cazul în care nu există o hotărâre de divorț definitivă. Soțul supraviețuitor va fi chemat la moștenire în concurs cu oricare dintre clasel de moștenitori legali. Cota acestuia este:

- un sfert din moştenire, dacă vine în concurs cu descendenţii defunctului

- o treime din moştenire, dacă vine în concurs atât cu ascendenţi privilegiaţi, cât şi cu colaterali privilegiaţi ai defunctului

- o jumătate din moştenire, dacă vine în concurs fie numai cu ascendenţi privilegiaţi, fie numai cu colaterali privilegiaţi ai defunctului

- trei sferturi din moştenire, dacă vine în concurs fie cu ascendenţi ordinari, fie cu colaterali ordinari ai defunctului

- dacă cei doi soți nu au avut copii, iar părinții defunctului nu se mai află în viață, atunci soțul supraviețuitor poate moșteni totul, dacă defunctul a lăsat acest aspect prin intermediul unui testament.