Urmărește A1 pe DiscoverTânăra provenea dintr-o familie de neam bun și era fiica lui Filotron Sigeliticul și a Teodorosiei, doi părinți credincioși.
Sfânta Mare Muceniță Eufimia este cinstită pe 16 septembrie. Ce rugăciune se rostește astăzi, în numele său
Povestea sa este legată de perioada împăratului Dioclețian, când creștinii erau persecutați pentru credința lor. În Calcedon, prigonitorul Prisc Antipatul a poruncit organizarea unei sărbători dedicate zeului Marte și le-a cerut locuitorilor să participe și să aducă jertfe idolilor.
Creștinii din cetate au refuzat să respecte această poruncă și s-au ascuns într-un loc tăinuit, unde continuau să se roage lui Dumnezeu. Printre ei se afla și Sfânta Eufimia. În cele din urmă, cei 49 de creștini au fost descoperiți și duși înaintea prigonitorului.
Eufimia nu a renunțat la credința sa
Antipatul a încercat să îi convingă să se lepede de credința creștină, folosind atât promisiuni, cât și amenințări. Sfinții au refuzat, spunând că nu pot urma o poruncă potrivnică lui Dumnezeu. Pentru acest lucru, au fost supuși unor chinuri timp de mai multe zile.
Sfânta Eufimia a rămas la fel de hotărâtă. Prigonitorul a încercat să o determine să renunțe la credință oferindu-i daruri, cinste și o viață lipsită de griji. Tânăra a respins însă toate aceste promisiuni și a continuat să își mărturisească credința, arată site-ul doxologia.ro.
Pentru că nu a cedat, asupra ei au fost îndreptate noi și noi chinuri. A fost legată de o roată de tortură, însă, potrivit relatării, Dumnezeu a izbăvit-o, iar rănile i s-au vindecat. Mai apoi, Eufimia a fost aruncată într-un cuptor încins. Focul nu i-a vătămat trupul, iar tânăra a ieșit nevătămată.
Prigonitorul nu s-a oprit aici. Sfânta a fost aruncată într-o groapă plină cu animale și târâtoare otrăvitoare, însă nici de această dată nu a fost rănită. Au urmat alte încercări, inclusiv o groapă ascunsă în care fuseseră așezate arme ascuțite.
În cele din urmă, Antipatul a poruncit ca Eufimia să fie dată fiarelor sălbatice. Leii și urșii s-au apropiat de ea fără să o atace. O ursoaică i-a provocat o rană ușoară, iar după aceea un glas din cer a chemat-o la cele veșnice.
Sfânta Eufimia și-a dat sufletul lui Dumnezeu după ce a îndurat toate aceste încercări, rămânând până la sfârșit neclintită în credință. Părinții săi i-au luat trupul și au îngropat-o cu cinste, iar memoria sa a rămas în Biserică drept exemplu de curaj, răbdare și statornicie.
Rugăciune puternică în numele său
Troparul Sfintei Mari Muceniţe Eufimia
Foarte mult ai vestit pe cei dreptmăritori şi ai ruşinat pe cei rău credincioşi, Sfântă Mare Muceniţă Eufimia, Preafrumoasă fecioară a lui Hristos, întărind cele ce părinţii bine au dogmatizat la al patrulea Sinod Ecumenic. Muceniţă Preamărită, pe Hristos Dumnezeu roagă-L să ne dăruiască nouă mare milă.
Cântarea 1
Irmos: Să cântăm Domnului, Celui Ce a povăţuit pe poporul Său prin Marea Roşie, cântare de biruinţă că S-a proslăvit.
Stih: Sfântă Mare Muceniţă Eufimia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Prealăudata fecioară cu minunile ei îndeamnă spre cetele îngerilor şi adunarea oamenilor.
Stih: Sfântă Mare Muceniţă Eufimia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Părăsind cinstea neamului şi a bogăţiei Lăudată Muceniţă Eufîmia, în locul acelora ai câştigat pe Hristos.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Poftind Stăpânul podoaba frumuseţii inimii tale, prealăudată, te-a învrednicit de cămările cele cereşti.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Preacurată Născătoare de Dumnezeu, Ceea ce mai presus de fire ai născut cu Trup pe Cuvântul lui Dumnezeu Cel Veşnic, pe tine te lăudăm.
