Ignat 2018. 8 Tradiții și obiceiuri din România de care nu știai

Ignat 2018. 8 Tradiții și obiceiuri din România de care nu știai

Sărbătorile de iarnă și Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos ne amintesc că trebuie să fim mai buni, mai generoși, mai iertători și mai îngăduitori, atât cu cei din jur, cât și cu noi înșine. Cu toții așteptăm cu nerăbdare masa de Crăciun în familie, lângă bradul împodobit, cu mirosul de cozonac și vin fiert plutind în aer, ascultând colinde.

Crăciunul este o sărbătoare plină de tradiții. Ignatul este una dintre tradițiile pe care oamenii încă le practică și astăzi. Pe 20 decembrie, românii sărbătoresc Ignatul Porcilor, tradiție păstrată de pe vremea romanilor. Ritualul tăierii porcului amintește de jertfele ce erau aduse în antichitate zeităților care se nășteau și mureau în perioada de înnoire a timpului calendaristic.

Tăierea porcilor avea loc doar la Ignat, 20 decembrie, dimineața devreme. În trecut, oamenii credeau că porcul își visează moartea cu o noapte înainte de Ignat. Aceștia făceau diverse semne ritualice pe pielea porcului după ce îl prindeau și înjunghiau. Apoi, ei jupuiau părul pentru confecționarea de bidinele și pielea pentru confecționarea de opinci. Corpul se pârlea și apoi se tăia bucăți.

Astfel, sacrificarea porcului avea puterea de a alunga spiritele rele, de a asigura sănătate gazdei în noul an și de a-i fertiliza ogoarele acestuia. Tradiția spune că Ignat este o divinitate solară care a preluat numele și data când e sărbătorit de la Sfântul Ignatie Teoforul din calendarul ortodox. Ritualul sângeros de sacrificare a porcului, dar și ritualul funerar de pârlire a animalului sunt practici preistorice care supraviețuiesc și astăzi în ținuturile românești extracarpatice.

După sacrificare, din carnea de porc gospodinele fac diverse preparate specifice sărbătorii Crăciunului, cum ar fi cârnați de casă, tobă, lebăr, caltaboș, sarmale, jumări, dar, de asemenea, se pregătește și carnea pentru friptură.

Sursă foto: a1.ro