Cea mai importantă decizie pentru a scoate România din benza primitivismului a fost adoptarea unei legi a educației. Cel care a dat prima lege de iluminare a poporului român a fost domnitorul Alexandru Ioan Cuza.
În perioada lui Cuza s-au dus multe tratative pentru adoptarea unei legi a învăţământului, modernă, stimulativă şi nediscriminatorie, cum funcţionau vechile prevederi cuprinse în Regulamentul Organic, dar, ca şi acum, cu multe opoziţii, discuţii, sancţionări şi amendamente nu s-a reuşit. În condiţiile loviturii de stat a domnitorului Cuza, revizuită de Consiliul de Stat, Legea asupra instrucţiunii publice avea la baza câteva principii, care ulterior vor demonstra evoluţia şi modernizarea învăţământului românesc.
“Cea mai importantă prevedere a legii aducea ca noutate introducerea principiului gratuităţii şi obligativităţii, Astfel părinţii ce nu îşi îndemnau copii spre şcoală erau sancţionaţi cu amenzi, asta fiind o precizare din cuprinsul legii. Pentru o evidenţă a obligativităţii şcolare se stabilea întocmirea unui recensământ al copiilor în vârstă de şcoală. Durata şcolii primare la sate, cât şi la oraşe era de trei ani, în ciuda faptului că în momentul promulgării noii legi învăţământul în şcolile primare era de 4 ani, astfel încât această prevedere nu a pututa fi aplicată. Inspecţia şcolilor primare era făcută cu ajutorul revizorilor cu obligaţia de a întocmi un raport anual privitor la starea învăţământului. Învăţământul secundar se realiza prin înfiinţarea de licee şi gimnazii. Durata liceului era fixată la 7 ani, iar gimnaziul la 4 ani”, spune istoricul Florin Dîrdală. Legea a suferit modificări în septembrie 1892, mai 1893 şi aprilie 1900. Cea din 1893 seamănă izbitor cu normativele existente şi azi. Părinţii erau obligaţi să-şi trimită copii la şcoală la 7 ani obligatoriu.
Cheltuielile de transport pentru învăţătorii delegaţi în comunele îndepărtate ale judeţului erau în sarcina acelor comune şi răspundeau de ele primarii.
"În caz de neînscriere a copiilor la şcoala de către părinţi, copiii vor fi înscrişi din oficiu. Listele copiilor de ambele sexe se vor face anual de către primari învăţători- instituitori şi nu vor omite niciun copil sub sancţiunea unor amenzi semnificative. Absenţele vor fi motivate obligatoriu, iar singurele motive plauzibile sunt boala fie a unui membru a familiei fie a copilului sau accidente ale comunicaţiilor. În caz de abateri părinţii vor fi amendaţi”, se specifica în lege. Legea mai spunea că în orice localitate unde sunt cel puţin 40 de copii de vârsta primară se va deschide o şcoală, iar dacă numărul de copii este cuprins între 80 şi 140 şcoala va avea doi învăţători. Cu cât colectivul de elevi era mai mare, creştea şi numărul învăţătorilor, dar şi al şcolilor.
Profesorii sunt la mare căutare și în 2018, intră pe JobZZ.ro și vezi cele mai noi oferte cu locuri de muncă din învățământ.
