Trăim pe fugă, nu mai avem timp să mai așteptăm sau să preparăm mâncare gătită, prieteniile s-au mutat dintr-odată pe Facebook. Într-o viaţă setată pe „fast mode”, cafeaua de la automat poate părea varianta ideală în detrimentul celei preparate în mod tradițional acasă, la ibric sau cu ajutorul filtrului.
Dacă în cazul cafelei simple şansele de a bea chiar cafea (obţinută din cafea boabe sau cafea solubilă, în funcţie de opţiunea fiecăruia) sunt garantate, lucrurile se complică atunci când băutura este completată cu aşa-zisul ”lapte”.
Adevărul pe care niciun medic nu ți-l va spune! Potrivit informaţiilor postate pe un automat instalat într-o instituţie publică, la derivatele cu cafea (cafea cu gust de lapte, cappuccino, cuppuccino – cioco) se foloseşte o ”cremă pudră” ce conţine: sirop de glucoză, grăsime vegetală hidrogenată, proteine din lapte, stabilizatori (fosfat dipotasic şi polifosfat sodic), emulsificatori (mono şi digliceride ale acizilor graşi şi esteri mono şi diacetil tartrici ai moni şi digliceridelor cu acizi graşi), antiaglomerant (fosfat tricalcic) şi colorant (betacaroten). Poate conţine, de asemenea, şi urme de soia, gluten sau ţelină.
Automatul respectiv oferă şi ”băutură cu gust de ciocolată” (folosită la mochaccino), care conţine zahăr, zer din lapte praf, cacao slabă, feculă de cartofi, sirop de glucoză dezhidratat, grăsimi de cocos nehidrogenate, lapte degresat praf, sare, produs pentru îngroşat (E412), stabilizant (E340il), emulgator (E4710), arome.
Adevărul pe care niciun medic nu ți-l va spune! Nici ceaiul nu e chiar ceai la automat, dovadă fiind ingredientele ”pulberii pentru ceai cu gust de lămâie”: zahăr, extras de ceai, agenţi acidifianţi (acid citric), sirop de lămâie deshidratat, agent antiaglomerant (bioxid de siliciu E551) şi arome.
Toate aceste substanţe conţinute de produsele din aparate sunt permise de lege, însă consumul lor în cantităţi mari şi pe termen lung ar putea avea consecinţe grave asupra sănătăţii, mai ales asupra stomacului și al creierului.
