Ce este cardiopatia ischemică și cum poate fi diagnosticată

• Hai la masă, România! Noul sezon Chefi la Cuțite de vede duminica de la ora 20:00 și de luni până miercuri de la 20:30 numai pe Antena 1 și în AntenaPLAY
• Marele Premiu de Formula 1™ din Las Vegas e online exclusiv în AntenaPLAY! Vezi cursele în perioada 22 - 24 noiembrie 2024!

Cardiopatia ischemică sau boala coronariană este cea mai frecventă afecțiune cu risc ridicat de deces, la nivel mondial. Boala este caracterizată de depunerea grăsimilor (plăci de aterom) la nivelul arterelor coronare care alimentează inima cu sânge. Acest lucru determină un flux de sânge scăzut către inimă, iar în stadii severe duce la declanșarea infarctului de miocard.

Simptomele cardiopatiei ischemice

Boala coronariană este o afecțiune progresivă – se dezvoltă lent. De aceea, în stadii incipiente nu generează simptome. Simptomele apar după ce plăcile de aterom cresc în volum atât de mult, încât o mare parte din lumenul vasului de sânge este obturat.

Simptomele pot fi:

• Durere la nivelul pieptului, care se extinde spre brațe, umăr, spate, gât, bărbie – apare în situații de efort sau stres și se ameliorează la repaus și la administrare de nitroglicerină.
• Stări de confuzie
• Leșin
• Oboseală excesivă
• Transpirații excesive
• Dificultăți de respirație

Uneori, primul simptom al cardiopatiei ischemice este chiar infarctul de miocard. Acesta apare din cauza întreruperii fluxului sangvin către inimă, fapt ce duce la moartea celulelor acesteia. Este o situație care necesită îngrijiri medicale imediate, deoarece poate surveni stopul cardiorespirator.

Infarctul de miocard se manifestă printr-o durere puternică la nivelul pieptului, care iradiază spre braț, umăr, gât sau stomac. Durerea este prelungită (peste 15 minute) și poate apărea atât în repaus, cât și la efort sau stres. Aceasta nu se ameliorează prin administrare de nitroglicerină. Durerea este însoțită de senzație de slăbiciune, stare de confuzie, leșin, transpirații și dificultăți de respirație.

Cauzele cardiopatiei ischemice

Deși poate avea și cauze genetice, cardiopatia ischemică apare deseori pe fondul unui stil de viață dezechilibrat:

• Alimentația dezechilibrată, bogată în grăsimi de origine animală și prăjeli
• Sedentarism
• Fumat
• Nivelul ridicat de colesterol în sânge
• Hipertensiune arterială.

Diabetul zaharat, obezitatea și înaintarea în vârstă pot, de asemenea, să determine apariția aterosclerozei la nivelul arterelor coronare.

Diagnosticul cardiopatiei ischemice

Cardiopatia ischemică poate fi diagnosticată cu ajutorul unor investigații specifice:

• Electrocardiograma (EKG) – înregistrare a activității electrice a inimii în repaus. Se efectuează prin atașarea unor electrozi de pielea pacientului și durează aproximativ 10 minute.
• Ecografie cardiacă – sunt captate imagini ale structurilor inimii, cu ajutorul ultrasunetelor. Investigația se efectuează prin deplasarea unui transductor pe pieptul pacientului.
• Analize de sânge – anumiți parametri, precum troponina T, pot indica o problemă la nivelul inimii.
• Test de efort – înregistrare a activității cardiace sau a imaginilor de la nivelul inimii, în condiții de efort. În cadrul testului, pacientul face efort fizic pe banda de alergat sau pe bicicleta statică, timp în care electrozii lipiți de pielea acestuia captează informații de la inimă.
• Ecocardiografia de stres - pacientului i se realizează o ecografie cardiacă, înainte și după efectuarea activității fizice.
• Coronarografie – procedură care captează imagini ale structurilor arterelor coronare, cu ajutorul cateterelor și razelor X. Se efectuează prin puncționarea unei artere (la nivelul încheieturii mâinii sau inghinal) și inserarea unor tuburi subțiri (catetere) prin vasele de sânge. Acestea sunt deplasate până la nivelul inimii, iar apoi este injectată o substanță de contrast care evidențiază structurile sub razele X.
• RMN – preia imagini structurale de la nivelul inimii, cu ajutorul câmpului magnetic. Se realizează prin introducerea pacientului într-un aparat de tip tunel.
• CT – captează imagini ale structurilor interne, cu ajutorul razelor X și tehnologiei avansate. Investigația se efectuează prin introducerea pacientului în interiorul unui aparat circular prevăzut cu un scanner.

Metode de tratament

Tratamentul medicamentos include substanțe cu rol în scăderea colesterolului, îmbunătățirea funcției cardiovasculare și prevenirea formării cheagurilor de sânge. Astfel, poate fi evitat infarctul miocardic acut.

Tratamentul intervențional presupune efectuarea procedurii de angioplastie coronariană cu balon și stent. Aceasta este o intervenție minim invaziva, prin care se lărgește și se menține deschis lumenul vasului de sânge afectat.

Medicul introduce catetere prin vasele de sânge, cu ajutorul cărora navighează până la arterele coronare. La acest nivel, inserează un balonaș pe care îl umflă în dreptul zonei îngustate. Dacă acest lucru nu este îndeajuns, medicul va monta un dispozitiv cilindric numit stent, care previne îngustarea arterei.

Uneori, blocajul este calcificat și nu poate fi îndepărtat decât prin dezintegrare. În interiorul vasului de sânge, medicul introduce un dispozitiv cu microcristale de diamant, care se rotește foarte rapid și distruge placa de aterom. Procedura se numește rotablație coronariană.

Tratamentul chirurgical constă în transplantul unui vas de sânge sănătos din altă zonă a corpului. Acesta este utilizat pentru redirecționarea fluxului de sânge și îmbunătățirea circulației sangvine.

Cardiopatia ischemică este o afecțiune frecventă și foarte gravă, care trebuie monitorizată constant și tratată, pentru a preveni apariția complicațiilor.