Transpirația este mecanismul natural prin care corpul se răcorește și elimină cantități mici de toxine. Este normal să transpiri mai abundent în condiții de temperatură ridicată sau când faci exerciții fizice intense. Însă, când transpirația nu mai este doar un mecanism natural de reglare a temperaturii, ea poate fi semnul unui dezechilibru intern. Această situație poartă numele de hiperhidroză și afectează un număr semnificativ de persoane, indiferent de vârstă sau sex.
Cum recunoști hiperhidroza
Hiperhidroza este caracterizată de o producție anormal de mare de transpirație, care este vizibilă. Hainele sunt îmbibate și ai picături sau scurgeri de sudoare, fără un motiv evident, potrivit Stanford Health Care. Pielea este constant umedă, devine moale, albicioasă și, în timp, începe să se exfolieze.
Dacă suferi de hiperhidroză, ai putea avea dificultăți în a ține un pix în mână, a roti o clanță sau a folosi un mouse ori o tastatură. De asemenea, poți face infecții frecvente ale pielii în zonele unde transpiri.
Hiperhidroza poate fi primară sau secundară. Forma primară debutează în copilărie sau în adolescență și apare pe o singură zonă sau pe câteva, cel mai frecvent pe axile, palme, tălpi și/sau față. De obicei, este simetrică, adică apare pe ambele părți ale corpului - de exemplu, pe ambele mâini.
Hiperhidroza secundară este generalizată, ceea ce înseamnă că se manifestă prin transpirație pe întregul corp. Această formă debutează la vârsta adultă.
Posibile cauze ale transpirației excesive
Ce înseamnă dacă transpiri în exces chiar și atunci când stai liniștit, într-un mediu răcoros? Hiperhidroza primară este o afecțiune cronică a pielii cauzată de o modificare genetică (mutație) și poate fi moștenită din familie, potrivit centrului medical Cleveland Clinic, din SUA. Este cea mai frecventă formă de hiperhidroză, cauzată de semnale nervoase defectuoase care determină glandele ecrine să devină hiperactive.
Glandele sudoripare ecrine sunt cele mai numeroase dintre cele 2-4 milioane de glande sudoripare din corpul uman și sunt concentrate în special la nivelul tălpilor, palmelor, feței și axilelor. Aceste glande sunt activate de sistemul nervos simpatic atunci când corpul se supraîncălzește, când te miști, când ai emoții puternice sau treci prin schimbări hormonale.
Atunci când nervii care activează glandele ecrine reacționează excesiv, apare transpirația excesivă, cunoscută sub numele de hiperhidroză. Deși mecanismul este cunoscut, cauza exactă a acestei hiperactivități a glandelor ecrine nu a fost identificată.
Hiperhidroza secundară poate fi cauzată de menopauză sau de o afecțiune medicală, dar poate apărea și ca o reacție adversă la anumite medicamente.
În perioada menopauzei, scăderea nivelului de estrogen afectează centrul termoreglator al creierului. Aceasta declanșează episoade de bufeuri și transpirații bruște, care apar atât ziua, cât și noaptea. Transpirațiile pot fi atât de intense, încât afectează somnul și confortul zilnic.
Când menopauza nu este cauza transpirației în exces, poate fi implicată una dintre următoarele afecțiuni:
Infecțiile
Anumite infecții sistemice, cum ar fi tuberculoza, pot cauza transpirații excesive, în special pe timpul nopții. Acest simptom este adesea însoțit de:
- tuse persistentă, care durează mai mult de trei săptămâni
- febră
- expectorații cu mucus sau sânge
- dureri în piept
- scădere nejustificată în greutate
Transpirația este un răspuns natural al corpului care încearcă să regleze temperatura și să lupte împotriva infecției. În cazul tuberculozei, transpirațiile nocturne sunt considerate un simptom de alarmă.
Anxietatea
Stările de anxietate activează sistemul nervos simpatic, responsabil de reacțiile de tip „luptă sau fugi”, care includ creșterea ritmului cardiac, tensiunii arteriale și a transpirației. La unele persoane, transpirația apare chiar și la anticiparea unei situații stresante.
Transpirația cauzată de anxietate poate afecta interacțiunile sociale și calitatea vieții. Tratarea cauzei emoționale, prin terapie sau medicație, poate reduce semnificativ episoadele de hiperhidroză.
Diabetul
Scăderile bruște ale glicemiei (hipoglicemia) sunt unul dintre motivele pentru care persoanele cu diabet pot experimenta transpirație excesivă. Corpul reacționează la hipoglicemie prin activarea glandelor sudoripare, ca parte a mecanismului de reacție la stres.
Pe măsură ce diabetul progresează, pot apărea leziuni ale nervilor autonomi (neuropatie autonomă), care perturbă reglarea normală a transpirației. Monitorizarea atentă a glicemiei și respectarea tratamentului pot reduce aceste simptome.
Hipertiroidismul
Hipertiroidismul este o afecțiune în care glanda tiroidă produce în exces hormoni care accelerează metabolismul. Această accelerare produce o creștere a temperaturii corporale și, implicit, transpirație excesivă.
Persoanele cu hipertiroidism transpiră frecvent și abundent, chiar și în repaus. Acest simptom este adesea însoțit de:
- palpitații
- tremur
- scădere în greutate
- insomnii
- nervozitate
Hipertiroidismul se tratează cu medicamente care scad producția de hormoni și diminuează transpirația excesivă.
Obezitatea
Excesul de greutate pune un stres suplimentar asupra organismului, care trebuie să depună un efort mai mare pentru a-și regla temperatura. Din acest motiv, persoanele supraponderale transpiră mai mult, mai ales în zonele unde pielea formează pliuri.
Pe lângă acest factor fizic, obezitatea este adesea însoțită de dereglări hormonale și metabolice care agravează hiperhidroza. Scăderea în greutate este cea mai eficientă măsură pentru reducerea transpirației excesive.
Insuficiența cardiacă
Hiperhidroza generalizată poate fi un simptom asociat cu insuficiența cardiacă. În aceste situații, corpul încearcă să-și mențină echilibrul intern prin mecanisme compensatorii, iar transpirația poate fi o consecință a efortului de adaptare.
Pe lângă transpirație excesivă, insuficiența cardiacă se poate manifesta și prin alte simptome, cele mai comune fiind dificultăți de respirație, oboseală accentuată și umflarea gleznelor.
Boala Parkinson
Această afecțiune neurodegenerativă afectează sistemul nervos autonom, care controlează funcțiile involuntare ale corpului, inclusiv transpirația. Dereglarea acestui sistem poate duce la episoade de transpirație excesivă sau, din contră, la piele uscată.
În boala Parkinson, transpirația apare pe tot corpul și este agravată uneori de medicamentele specifice bolii. Ajustarea tratamentului și îngrijirea neurologică specializată pot ajuta la gestionarea acestui simptom neplăcut.
Cancerul
Unele tipuri de cancer, în special limfomul Hodgkin și leucemia, pot să provoace transpirații abundente, mai ales nocturne. Acest simptom apare din cauza modificărilor metabolice și a inflamației cronice produse de boală.
Transpirațiile neobișnuite, persistente, asociate cu alte simptome precum pierdere în greutate sau oboseală, impun investigații medicale.
Ce medicamente provoacă transpirație excesivă
Mai multe medicamente pot avea ca efect secundar transpirația excesivă. Cele mai comune sunt:
- insulina
- lisinoprilul
- naproxenul
- omeprazolul
- levotiroxina
- albuterolul
- bupropionul
- hidrocodona
- sertralina
Dacă iei unul dintre aceste medicamente și observi simptome de hiperhidroză, discută cu medicul tău înainte de a decide să întrerupi tratamentul din cauza acestui efect secundar.
Citește și: Cum să previi iritația sub sân în sezonul cald
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
