- Hai la masă, România! Noul sezon Chefi la Cuțite de vede duminica de la ora 20:00 și de luni până miercuri de la 20:30 numai pe Antena 1 și în AntenaPLAY
- Marele Premiu de Formula 1™ din Las Vegas e online exclusiv în AntenaPLAY! Vezi cursele în perioada 22 - 24 noiembrie 2024!
Iată care sunt cele mai recente investigații pentru diagnosticarea bolilor cardiovasculare și ce presupun acestea.
Angiografia
Angiografia este o metodă revoluționară de diagnosticare a aterosclerozei, inclusiv a cardiopatiei ischemice (ateroscleroză la nivelul arterelor coronare, care irigă inima). Ateroscleroza este reprezentată de acumularea plăcilor de grăsimi la nivelul pereților vasculari. Acestea se pot dezvolta în orice arteră, afectând circulația sangvină. Astfel, ateroscleroza prezintă un risc ridicat de accident vascular cerebral, infarct miocardic acut sau embolie a unui membru (obstrucția unei artere periferice).
Angiografia se poate efectua la orice nivel, în funcție de zona afectată de ateroscleroză. Atunci când este realizată la nivelul arterelor coronare ale inimii, investigația se numește angiografie coronariană sau coronarografie. Metoda permite evaluarea gradului de severitate a aterosclerozei și poate fi continuată cu metoda intervențională de tratament – angioplastie cu balon și stent.
Angiografia se efectuează cu ajutorul unui aparat cu raze X numit angiograf, care permite vizualizarea vaselor de sânge. Medicul realizează o puncție (înțepătură) la nivelul zonei inghinale sau încheieturii mâinii. În acest loc, montează o teacă arterială – un tub din plastic. Prin teacă, medicul introduce un cateter (tub subțire și flexibil) pe care îl ghidează până la locul cercetat. Prin tub este injectată apoi o substanță de contrast, care evidențiază radiologic blocajele de la nivelul vaselor de sânge.
Testul mesei înclinate
Testul mesei inclinate este o investigație utilizată pentru a depista cauzele leșinului brusc sau amețelilor, care ar putea fi reprezentate de bradicardie (ritm cardiac lent) și hipotensiune arterială (tensiune arterială prea scăzută).
Pacientul este întins pe spate pe o masă medicală specială. Acesta este fixat cu ajutorul unor curele, iar apoi masa este înclinată progresiv, până ce pacientul ajunge într-o poziție aproape verticală. Pe durata procedurii se monitorizează tensiunea arterială și activitatea electrică a inimii, prin efectuarea de electrocardiograme. Procedura poate dura între 30 și 90 de minute, în funcție de răspunsul dat de organismul pacientului.
Testul de efort EKG
Testul de efort EKG este o investigație asemănătoare electrocardiogramei. Electrocardiograma clasică presupune înregistrarea activității electrice a inimii în stare de repaus, prin atașarea unor electrozi de pieptul, încheieturile și gleznele pacientului.
Spre deosebire de un EKG clasic, testul de efort EKG este o electrocardiogramă care se efectuează în timpul efortului fizic. Acesta este util în diagnosticul cardiopatiei ischemice (boala coronariană), care provoacă simptome doar în timpul efortului sau în condiții de stres. Dacă există îngustări la nivelul arterelor coronare, acest lucru va putea fi observat pe rezultatul EKG.
Pe durata procedurii, pacientul aleargă pe bandă sau utilizează bicicleta statică, în timp ce electrozii lipiți de pieptul și brațele sale preiau semnale de la nivelul inimii. Pacientul efectuează un efort fizic progresiv, iar medicul urmărește apariția unor simptome precum durerea în piept (angină pectorală), dificultăți de respirație, stări de leșin.
Holter EKG
Monitorul holter EKG este un electrocardiograf în miniatură, portabil. Acesta înregistrează activitatea electrică a inimii pe o durată de 24-48 de ore. Monitorul holter EKG permite înregistrarea continuă a activității inimii, spre deosebire de electrocardiograma clasică, realizează timp de numai câteva secunde. Astfel, monitorul holter EKG poate fi util în diagnosticarea anumitor afecțiuni cardiovasculare care apar doar în anumite condiții, cum sunt aritmiile (tulburări de ritm).
Electrozii sunt atașați de către medic, iar monitorul holter, un dispozitiv de dimensiunile unui telefon mobil, este prins la brâu sau pe după gât. După ce acesta este montat, pacientul pleacă acasă, unde își desfășoară activitățile obișnuite. Acesta trebuie să noteze tipul de activitate efectuat (activități casnice, sportive, sexuale etc.) și ora exactă la care s-a produs fiecare.
A doua zi, pacientul revine la medic pentru interpretarea rezultatului. Medicul poate observa pe înregistrarea monitorului holter schimbările activității cardiace pe toată durata utilizării dispozitivului.
Rezonanța magnetică nucleară și tomografia computerizată
Deși oamenii s-au obișnuit deja cu noțiunile de „RMN” și „CT” sau „computer tomograf”, aceste investigații au fost introduse relativ recent în domeniul medical. Ambele investigații au rolul de a depista anumite anomalii structurale ale organelor (spre exemplu, tumori). În cardiologie, acestea sunt utile pentru depistarea malformațiilor congenitale cardiace, aterosclerozei, inflamații la nivelul inimii (miocardită, pericardită), afecțiuni ale vaselor de sânge (anevrisme).
Tomografia computerizată utilizează raze X și tehnologia avansată pentru a prelua imagini de la nivelul țesuturilor. Rezonanța magnetică nucleară captează imagini ale structurilor corpului cu ajutorul câmpului magnetic. În cadrul ambelor investigații, pacientul este întins pe o masă și introdus într-un aparat de tip tub prevăzut cu un scanner.
Așadar, bolile cardiovasculare pot fi diagnosticate în prezent prin numeroase investigații moderne, care sunt rapide și foarte precise.
O simplă durere de picioare poate anunța că viața ta este în pericol! Ce boală poți avea... După ce vei citi asta, vei fi suficient de motivat să consumi cât mai des ouă...
