Cum s-a născut mititelul nostru cel de toate zilele, pe grătar. Povestea micului românesc "asezonat" cu muștar de Tecuci: "Trebuie să știi cum să-l iei micul, când dai să pui mâna pe el"

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește A1 pe Discover

Mulţi îl mănâncă, prea puţini îi ştiu povestea. O legendă spune că mititeii ar fi fost inventați în secolul al XIX-lea într-o seară la hanul La Iordachi din București, binecunoscut pentru cârnații săi, când bucătăria a rămas fără învelișuri.

Dovedit, ei au fost mai întâi oferiți, în 1902, la restaurantul bucureștean Caru cu bere, conținând numai carne de vită. La acea vreme s-a determinat că un kilogram de carne tocată trebuie să conțină cel puțin trei grame de bicarbonat de sodiu.

MARE ATENŢIE la grătarul de 1 mai! Cum să te fereşti de MICII care te bagă în spital

În inima centrului istoric al Bucureştilor, în 1857 se deschidea o modestă tavernă cu o mică terasă acoperită cu rogojini, care purta un nume simplu, ţărănesc: „Trei foi de viţă”.

Cârciumarul Ionescu, văzând că cererile la cârnaţi sunt din ce în ce mai multe şi mate nu mai sunt, Iordache Ionescu a pus carnea direct pe grătar.

Perfecți pentru distracția de 1 MAI! Cea mai bună reţetă de mici

A devenit RAPID ŞI IREMEDIABIL vedeta localului de pe strada Covaci, la numărul 3, apoi starul restaurantelor din Bucureşti. Într-o scrisoare datată 16 iunie 1920, proprietarul de la “Carul cu Bere” descrie reţeta acestui preparat.

De ştiut când îl întorci pe grătar! Povestea MICULUI românesc: de la o greşeală culinară, la un fenomen

"Mititeii sunt un produs culinar din carne de vită, în stare finită de şapte până la opt centimetri şi la o grosime de cam trei centimetri, ce se servesc ori că o gustare între mese la o halbă de bere, ori ca entrée, ori ca fel de mâncare de sine stătătoare."