Urmărește A1 pe DiscoverPotrivit informațiilor comunicate de DIICOT și preluate de presa centrală, prejudiciul depășește 1,1 milioane de euro.
Ce s-a întâmplat în dimineața de 21 septembrie
Călin Georgescu a fost ridicat luni dimineață, 21 septembrie 2026, de procurorii DIICOT. Potrivit TVR Info, acesta a fost oprit în trafic, iar ulterior anchetatorii au mers la locuința sa din Mogoșoaia, unde au efectuat percheziții.
După efectuarea perchezițiilor, Călin Georgescu a fost dus la sediul DIICOT pentru audieri. Operațiunea face parte dintr-o anchetă privind o presupusă fraudă financiară cu un prejudiciu de peste 1,1 milioane de euro.
Procurorii DIICOT – Structura Centrală, împreună cu polițiștii Direcției de Investigații Criminale din cadrul IGPR, au pus în aplicare cinci mandate de percheziție domiciliară, în București, Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea.
Potrivit TVR Info, dosarul vizează infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Perchezițiile din 21 septembrie reprezintă un nou episod al unei anchete care, potrivit procurorilor, are la bază fapte care ar fi început în septembrie 2021. Potrivit Financial Intelligence, care citează comunicatul DIICOT, trei persoane – doi cetățeni români, în vârstă de 64 și 47 de ani, și un cetățean italian, în vârstă de 56 de ani – ar fi constituit atunci un grup infracțional organizat.
Cum ar fi acționat gruparea
Potrivit anchetatorilor, presupusul lider, un cetățean român în vârstă de 64 de ani, le-ar fi atribuit celorlalți doi membri roluri clare în cadrul mecanismului. Aceștia ar fi fost prezentați drept oameni de afaceri prosperi, administratori ai unor societăți străine care ar fi dispus de sume importante de bani și care ar fi putut acorda finanțări oamenilor de afaceri români. Condiția pentru obținerea banilor ar fi fost însă depunerea unor garanții.
Potrivit Financial Intelligence, procurorii susțin că obiectivul presupusei grupări ar fi fost obținerea sumelor de bani depuse drept garanții de oamenii de afaceri interesați de finanțările promise.
La ce sumă se ridică finanțarea promisă
Financial Intelligence a relatat că, anchetatorii susțin că, începând din septembrie 2021, au avut loc mai multe întâlniri în București și în județul Argeș, iar ulterior și în Marea Britanie. În cadrul acestor întâlniri, unei persoane i s-ar fi prezentat posibilitatea de a obține un credit de 6 milioane de euro de la o instituție financiară din străinătate. Pentru accesarea celor 6 milioane de euro era însă necesară depunerea unei garanții.
Potrivit procurorilor, persoana vătămată ar fi fost convinsă astfel să transfere peste un milion de euro. Antena 3 CNN a relatat că, persoana care a reclamat presupusa înșelăciune este omul de afaceri Răzvan Liviu Leu, care ar fi susținut că a plătit banii în contextul promisiunii obținerii unei finanțări externe.
Ulterior, potrivit DIICOT, persoanei respective i s-ar fi transmis că finanțarea putea fi majorată de la 6 milioane de euro la 15 milioane de euro. Pentru obținerea noii sume ar fi fost însă necesară încă o garanție. Persoana vătămată ar fi transferat astfel încă 100.000 de euro, potrivit anchetatorilor.
La ce sumă se ridică prejudiciul total
Prejudiciul total stabilit până în prezent de procurori este de peste 1,1 milioane de euro.
Potrivit Financial Intelligence, procurorii susțin că obiectivul presupusei grupări ar fi fost obținerea sumelor depuse drept garanții de oamenii de afaceri care doreau să acceseze creditele respective. Anchetatorii verifică astfel dacă finanțările promise existau în realitate și care a fost traseul banilor transferați de persoana vătămată.
Cine sunt celelalte persoane care apar implicate în dosarul procurorilor
Adevărul relatează că, persoanele vizate în anchetă ar fi Călin Georgescu, omul de afaceri Ionel Rusen și cetățeanul italian Massimiliano Arena. Sursa susține, pe baza unor informații judiciare, că Georgescu ar fi indicat drept presupusul lider al grupării. În comunicatul public al DIICOT, procurorii nu au prezentat numele persoanelor și nu l-au nominalizat pe Călin Georgescu drept lider al presupusului grup.
DIICOT precizează doar că presupusul lider este un cetățean român în vârstă de 64 de ani, în timp ce ceilalți doi membri sunt un cetățean român de 47 de ani și un cetățean italian de 56 de ani.
Cine este Ionel Rusen și ce alte nume au fost prezentate în dosar
Ionel Rusen este unul dintre oamenii de afaceri al căror nume apare în informațiile publicate anterior despre presupusa schemă financiară. Potrivit Antena 3 CNN, Rusen ar fi fost unul dintre intermediarii implicați în presupusa operațiune de finanțare, iar rolul său ar fi fost legat de prezentarea și intermedierea posibilității accesării unei finanțări externe.
Numele lui Ionel Rusen apăruse în presă în legătură cu Călin Georgescu și înainte de operațiunea DIICOT din 21 septembrie. Potrivit Digi24, omul de afaceri Ioan Niculae a relatat anterior că ar fi fost înșelat cu 450.000 de euro într-o operațiune în care apărea și numele lui Rusen.
Un alt nume menționat în legătură cu presupusa operațiune este Massimiliano Arena, cetățean italian. Potrivit Antena 3 CNN, numele lui Arena a apărut anterior în documentarea privind presupusa schemă financiară. Italianul ar fi fost prezentat în legătură cu instituția sau structura financiară prin intermediul căreia urma să fie obținut creditul.
Potrivit informațiilor publicate anterior de Antena 3 CNN, Ionel Rusen l-ar fi prezentat pe Răzvan Leu lui Massimiliano Arena, indicat în relatarea respectivă drept director al Wealth Bank Transfer LTD, în contextul obținerii unei linii de credit de aproximativ 6 milioane de euro.
Numele lui Arena apare, de asemenea, în relatările mai vechi despre traseul presupus al banilor și despre documentele depuse de omul de afaceri care a reclamat prejudiciul.
Cine ar fi omul de afaceri care a pierdut cei 1,1 milioane de euro
Presa a identificat persoana vătămată din dosar drept omul de afaceri Răzvan Liviu Leu. Potrivit Antena 3 CNN, acesta ar fi depus o plângere la DIICOT încă din ianuarie 2024, reclamând un prejudiciu de aproximativ 1,1 milioane de euro.
În documentele și informațiile publicate anterior în legătură cu plângerea sa apăreau numele lui Călin Georgescu, Ion Negoescu, Ionel Rusen și Massimiliano Arena.
Potrivit Antena 3 CNN, Leu ar fi plătit banii în contextul promisiunii că va primi o linie de credit de până la 6 milioane de euro. După ce finanțarea nu ar fi fost acordată, omul de afaceri ar fi solicitat restituirea banilor. În 2025, Antena 3 CNN relata că DIICOT confirmase existența cercetărilor în acest dosar, ancheta vizând constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune.
Astfel, dosarul în care au avut loc perchezițiile din 21 septembrie 2026 nu este unul apărut peste noapte. Investigațiile privind presupusa schemă financiară se desfășurau de mai mult timp. DIICOT susține că, presupusa grupare ar fi desfășurat activități atât în România, cât și în Marea Britanie. Unele dintre întâlnirile privind finanțarea ar fi avut loc în România, iar ulterior și pe teritoriul Marii Britanii.
Ancheta a fost prezentată ca una cu ramificații în mai multe țări, în contextul verificării traseului banilor și al entităților prin care ar fi urmat să fie obținută finanțarea. Într-un astfel de dosar, procurorii trebuie să analizeze inclusiv documente, transferuri financiare și informații referitoare la societăți sau persoane aflate în jurisdicții diferite.
Cine a mai făcut plângere împotriva lui Ionel Rusen
Există și un alt episod, separat de prejudiciul de 1,1 milioane de euro din dosarul actual, care poate fi menționat ca element de context. Potrivit Digi24, omul de afaceri Ioan Niculae declara în 2025 că a depus la DIICOT o plângere împotriva lui Ionel Rusen. În cazul respectiv era vorba despre o sumă de aproximativ 450.000 de euro.
Ioan Niculae susținea că ar fi fost convins să ofere banii în contextul unei operațiuni financiare și făcea, la rândul său, afirmații despre o presupusă legătură cu Călin Georgescu.
Antena 3 CNN mai spune că, omul de afaceri a relatat despre o operațiune financiară în urma căreia ar fi fost prejudiciat. Este însă vorba despre acuzațiile formulate de Ioan Niculae într-o speță distinctă, nu despre fapte stabilite definitiv de instanță.
Ce spune DIICOT despre prezumția de nevinovăție
DIICOT precizează că audierile au loc la sediul Structurii Centrale. Procurorii subliniază, de asemenea, că persoanele cercetate beneficiază, pe întreg parcursul procesului penal, de toate drepturile și garanțiile prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție.
Prin urmare, informațiile referitoare la presupusa constituire a grupului, rolurile persoanelor implicate și mecanismul prin care ar fi fost obținuți banii reprezintă, în această etapă, acuzațiile și ipoteza anchetatorilor, nu fapte stabilite printr-o hotărâre judecătorească definitivă. Eventuala răspundere penală poate fi stabilită numai printr-o hotărâre judecătorească definitivă.
Ancheta DIICOT continuă, iar audierile și verificarea probelor urmează să clarifice, potrivit procurorilor, rolul fiecărei persoane și traseul sumelor despre care anchetatorii susțin că ar fi fost obținute sub pretextul unor finanțări de milioane de euro.
