Un document stiintific, elaborat de cercetatori din cadrul Institutului National de Cercetari Economice si validat de experti a caror obiectivitate este mai presus de orice banuiala privind eventuale antipatii politice, atesta ca pretextele oficiale folosite pentru condamnarea romanilor la cel mai sever program de austeritate din UE au fost nerealiste.
Un prim element puternic de propaganda in favoarea aplicarii curbei de sacrificiu concretizate prin taierea drastica a veniturilor angajatilor, subfinantarea serviciilor de sanatate si educatie si erodarea puterii de cumparare a intregii populatii prin cresterea aberanta a fiscalitatii directe si indirecte l-a constituit mitul productivitatii scazute a muncii, care nu justifica salariile mari.
Pe baza datelor furnizate de Oficiul de statistica al Uniunii Europene - EUROSTAT, Institutul National de Cercetari Economice „Costin C. Kiritescu" a calculat productivitatea muncii in industrie si a ajuns la concluzia ca inainte de adoptarea programului de austeritate convenit de Cabinetul Boc cu Fondul Monetar International raportul dintre valoarea adaugata bruta si costul salarial anual plasa angajatul roman pe o pozitie nici pe departe codasa, cum, oficial, s-a afirmat in nenumarate randuri.
Astfel, inainte de declansarea crizei, Romania devansa la acest capitol toate celelalte state membre (grafic 1), explicatia performantei constand in investitiile minime in forta de munca, precum si in salariile foarte mici, comparativ cu media Uniunii.
Inutil sa spunem ca productivitatea muncii a continuat sa creasca (fapt recunoscut inclusiv de presedintele tarii) pe masura ce economia s-a adancit in recesiune, dar nu prin cresterea investitiilor in tehnologie, ci prin concedieri masive, cu precadere in sectorul privat, si prin diminuarea veniturilor angajatilor, din sectorul public si cel privat deopotriva. In contextul regional si global actual, cand cei care domina pietele sunt campioni intr-ale tehnologiei avansate realizate cu angajati aflati intr-un continuu proces de pregatire profesionala, este vorba de o crestere artificiala si de scurta durata a indicatorului.
Cel mai „minim" salariu minim
Un alt argument servit romanilor pentru a-i face sa accepte asaltul asupra nivelului de trai si a drepturilor de care beneficiaza conform legislatiei nationale si europene a muncii este cel al salariului minim „prea mare" comparativ cu al altor europeni.
Evaluarile comparative realizate de cercetatorii INCE (grafic 2) atesta ca salariul minim in Romania reprezenta, in 2008, doar 10,3% in raport cu cel din Belgia, Franta si Olanda. Intre timp, decalajul a crescut, Romania ajungand sa se situeze sub Bulgaria, pe care altadata o depasea cu 122%!
Tot articolul, in Financiarul
Executivul tine de sistemul centralizat de incalzire. Pretul salvarii: 4,7 mld. euro... Leul isi continua deprecierea fata de euro...
