Adoptarea masurilor de austeritate a fost fundamentata pe argumente false

Urmărește A1 pe Discover

Un document stiintific, elaborat de cercetatori din cadrul Institu­tu­lui National de Cercetari Eco­no­mice si validat de experti a ca­ror obiectivitate este mai presus de orice banuiala privind even­tu­ale antipatii politice, atesta ca pretextele oficiale folosite pentru condamnarea ro­ma­nilor la cel mai sever program de aus­te­ritate din UE au fost nerealiste.

Un prim element puternic de pro­paganda in favoarea aplicarii curbei de sacrificiu concretizate prin taierea dras­tica a veniturilor angajatilor, subfi­nan­tarea serviciilor de sanatate si educatie si erodarea puterii de cumparare a intregii populatii prin cresterea aberanta a fisca­li­tatii directe si indirecte l-a constituit mitul productivitatii scazute a mun­cii, care nu justifica salariile mari.

Pe baza da­telor furnizate de Ofi­ciul de statistica al Uni­u­nii Europene - EUROS­TAT, Institu­tul National de Cercetari Economice „Costin C. Kiri­tescu" a calculat produc­tivitatea muncii in industrie si a ajuns la concluzia ca inainte de adoptarea programului de austeritate convenit de Cabinetul Boc cu Fon­dul Mo­netar Inter­na­tio­nal raportul dintre valoa­rea adaugata bru­ta si costul salarial anu­al plasa angajatul ro­man pe o pozitie nici pe departe codasa, cum, oficial, s-a afirmat in nenumarate ran­duri.

Astfel, inainte de declansarea crizei, Romania devansa la acest capitol toate celelalte state membre (grafic 1), explicatia performantei cons­tand in investitiile minime in forta de munca, precum si in salariile foarte mici, comparativ cu media Uniunii.

Inutil sa spunem ca produc­tivitatea muncii a continuat sa creasca (fapt recunoscut inclusiv de presedintele tarii) pe masura ce economia s-a adancit in recesiune, dar nu prin cresterea investitiilor in teh­nologie, ci prin concedieri masive, cu precadere in sectorul privat, si prin dimi­nuarea veniturilor angajatilor, din sec­to­rul public si cel privat deopotriva. In contextul regional si global actual, cand cei care domina pietele sunt campioni intr-ale tehnologiei avansate realizate cu angajati aflati intr-un continuu proces de pregatire profesionala, este vorba de o crestere artificiala si de scurta durata a indicatorului.

Cel mai „minim" salariu minim

Un alt argument servit romanilor pentru a-i face sa accepte asaltul asupra nivelului de trai si a drepturilor de care beneficiaza conform legislatiei nationale si europene a muncii este cel al salariului minim „prea mare" comparativ cu al altor europeni.

Evaluarile comparative reali­zate de cercetatorii INCE (grafic 2) atesta ca salariul minim in Romania reprezenta, in 2008, doar 10,3% in raport cu cel din Belgia, Franta si Olanda. Intre timp, dec­a­la­jul a crescut, Romania ajungand sa se situeze sub Bulgaria, pe care altadata o depasea cu 122%!

Tot articolul, in Financiarul