Declarația unică. Care sunt cele trei dificultăți de completare

Urmărește A1 pe Discover

Declaraţia unică trebuie depusă până la data de 16 iulie de către toate persoanele care obţin venituri din activităţi independente, din cedarea folosinţei bunurilor – altele decât arenda -, din investiţii, din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, premii şi din jocuri de noroc, venituri obţinute în străinătate şi alte venituri. Un consultant fiscal a a identificat 3 dificultăți în completarea formularului. Iată ce trebuie să știi!

Declaratia unică. Cum te înregistrezi în SPV Spațiul Privat Virtual

Declarația unică. Ce este și la ce folosește

Declarația unică. Cine trebuie să depună declarația unică

Declarația unică. Când e termenul limită de depunere​

Calcularea unor venituri obţinute în valută, cum ar fi cele din chirii sau cele realizate în străinătate, în vederea raportării acestora în Declaraţia Unică, presupune mai multe metode de conversie, atenţionează un consultant fiscal, care a identificat trei dificultăți în completarea formularului.

„Este necesară utilizarea mai multor metode de conversie a sumelor în valută. De exemplu, pentru veniturile realizate în străinătate se utilizează cursul mediu anual, iar pentru veniturile din chirii se poate utiliza un curs mediu lunar sau cursul din ziua precedentă depunerii declaraţiei”, a spus Emilian Duca, citat de Mediafax.

Potrivit consultantului, Declaraţia Unică este dificil de completat din cauza modificărilor aduse legislaţiei într-un timp foarte scurt.

Declarația unică. Cele trei dificultăți de completare

1. Identificarea veniturilor care trebuie declarate şi a celor care nu mai trebuie declarate, aspect ce derivă din legislaţia anului 2017 a cărei complexitate influenţează modul de completare a primei părţi a declaraţiei;

2. Utilizarea mai multor metode de conversie a sumelor în valută (de exemplu, venituri din străinătate - curs mediu anual, respectiv venituri din chirii - curs mediu lunar sau cursul din ziua precedentă depunerii declaraţiei), care generează un risc crescut de completare eronată a declaraţiei;

3. Erori de funcţionare a pdf-ului inteligent, care fac necesară reluarea completării declaraţiei unice.

„Partea pozitivă este că prin includerea unor proceduri de validare riscul erorilor de completare este mai redus, prin comparative cu formularele anterioare”. De asemenea, sistemul de înregistrare pe SPV (spaţiul privat virtual) este destul de facil şi permite unui utilizator experimentat să recupereze parola sau elementele utilizate la înregistrare dacă acestea sunt pierdute”, a mai transmis Emilian Duca.

La rândul lui, consultantul Alex Milcev, de la EY România, remarcă un alt aspect al Declarației Unice: „Înregistrăm o premieră, şi anume avem prima declaraţie fiscală în care raportăm venituri pentru doi ani”.

„Declaraţia unică se depune, în general, de către contribuabilii care şi anterior de 1 ianuarie 2018 completau Declaraţia privind veniturile realizate din România - Formularul 200, respectiv Declaraţia privind veniturile realizate din străinătate Formularul 201”, mai spune acesta.

Cine trebuie să depună declarația unică?

Potrivit Ordinului Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 888/2018 (ANAF), persoanele fizice rezidente române, cu domiciliul în România, și persoanele fizice nerezidente care îndeplinesc condițiile de rezidență din Codul fiscal și care realizeză venituri din străinătate, supuse impozitării în România, trebuie să declare o serie de venituri, printre care se află și veniturile:

• din profesii liberale – avocati, medici, arhitecti, psihologi și alte profesii liberale;
• din activități de producție, comerț și prestări de servicii;
• din drepturi de autor;
• din închirierea caselor, terenurilor, mașinilor etc;
• din activități agricole, piscicultură și silvicultură;
• cele sub formă de dividende și dobânzi;
• din premii;
• din jocuri de noroc;
• din pensii.

Prin intermediul Declaraţiei unice contribuabilii trebuie să declare următoarele tipuri de venit realizat:

- venituri/pierderi din activităţi independente

- venituri din drepturi de proprietate intelectuală

- venituri din cedarea folosinţei bunurilor

- venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, determinate în sistem real

- venituri din transferul titlurilor de valoare - venituri din investiţii realizate din străinătate, precum dividende, dobânzi, pensii.

De asemenea, „persoanele fizice care realizează din una sau mai multe surse şi/sau categorii veniturile enumerate mai sus, inclusiv venituri din alte surse, completează Declaraţia Unică şi datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS), dacă estimează pentru anul 2018 venituri a căror valoare cumulată este cel puţin egală cu 12 salarii minime brute pe ţară, şi anume 22.800 de lei.

Dacă există această situaţie, în cadrul aceleiaşi Declaraţii Unice pentru veniturile realizate în 2017, se va completa şi subsecţiunea - Date privind contribuţia de asigurări sociale de sănătate.

Cât priveşte termenul de plată a impozitului pe venit, respectiv CASS, iată ce trebuie avut în vedere

- impozitul pentru veniturile realizate în anul 2017 va fi achitat de către contribuabil potrivit deciziei de impunere ce va fi emisă de către ANAF, aceasta fiind ultima decizie de impunere pe care o va mai primi contribuabilul (începând cu veniturile realizate în anul 2018, contribuabilul va achita impozitul pe venit pe baza calculului realizat automat prin intermediul Declaraţiei Unice)

- CASS-ul în cuantum de maxim 2.280 Lei pentru anul 2018 se va achita în mod voluntar (fără decizie de impunere) până pe 15 decembrie 2018, dacă contribuabilul doreşte să beneficieze de un bonus de 5% din CASS-ul datorat, dar cel târziu până la data de 15 martie 2019.

Contribuabilii pot trimite Declarația unică în format de hârtie sau prin Spaţiul Privat Virtual, ori pe site-ul e-guvernare.ro (ce va presupune pentru contribuabil să obţină un certificat digital).

sursa: startupcafe.ro