Live acumChefi la Cutite
Prime Time 20:00Te cunosc de undeva!

Guvernul vrea să renunţe la unele taxe din ordonanţa lăcomiei. Facturile la energie şi gaze ar putea creşte de la 1 ianuarie

Sunt ore cruciale la Guvern, unde în spatele uşilor închise se decide soarta ordonanţei 114. Asta ar însemna dispariţia mai multor taxe. Totul vine însă cu un preţ, pe care-l vor plăti toţi românii. Facturile la utilităţi riscă să sară în aer chiar de la începutul anului.

Sunt ore cruciale la Guvern, unde în spatele uşilor închise se decide soarta ordonanţei 114. Asta ar însemna dispariţia mai multor taxe. Totul vine însă cu un preţ, pe care-l vor plăti toţi românii. Facturile la utilităţi riscă să sară în aer chiar de la începutul anului.

Creşterile de pensii şi salarii stau şi ele sub semnul întrebării, iar bugetarii ar putea rămâne şi fără tichete de vacanţă. Cert este un singur lucru: nimic nu este cert!

Ion Ştefan, ministrul Dezvoltării: Am primit de la prefecturi solicitări pentru a reuşi să finalizăm, să închidem 2019 cu cât mai multe... puţine probleme

Trei taxe dispar din celebra ordonanţă 114, numită şi ordonanţa Lăcomiei. Cea impusă băncilor, în cazul unui ROBOR de peste 2%, cea pentru sectorul telecomunicaţiilor şi cea din energie. În schimb, guvernul Orban vrea să elimine plafonul de 68 de lei MW/H pentru preţul gazelor şi al energiei electrice. Iar asta va duce la facturi mai mari, avertizează analiştii.

Adrian Benţa, consultant fiscal: Putem să ne aştepăm oricând la creştere a preţurilor la gaze de la 20 la 30%. Va fi o creştere foarte mare

Ne putem însă aştepta la rate mai mici, odată cu dispariţia taxei pe activele bancare.

Adrian Benţa, consultant fiscal: Dacă o bancă este de bună credinţă ar trebui să reducă cheltuiala cerută cu dobânda suplimentară generată de taxa pe activele financiare. Dar practic suntem în acea situaţie de consumatori dependenţi de decizia unei bănci

Modificări vor fi şi pentru Pilonul Doi de pensii. Contribuţia rămâne 3,75%, însă adminsitratorii fondurilor nu vor mai fi obligaţi să aibă un capital social de până la 750 de milioane de euro, nivel stabilit în 2019 întregii industrii.

Florin Cîţu, ministrul Finanţelor: Impactul asupra pensiilor, nu ştiu cum o să fie. Depinde de Pilonul 2, dar aici doar corectăm acea cerinţă de capital suplimentară pentru administratori şi opţionalitatea să treci de la Pilonul 2 la Pilonul 1 pentru care au optat doar 540 de persoane. Este clar că a fost o măsură proastă

Totuşi, Guvernul va păstra câteva prevederi din ordonanţă.

Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional pentru IMM-uri: Trebuie să rămână lucrurile bune cum e salariul minim în construcţii. Foarte mulţi oameni au ales să se întoarcă în ţară, cea ce arată că e o măsură care îşi atinge obiectivul

Nu se ştie însă ce se va înâmpla cu pensia minimă. Potrivit actului normativ, de la 1 septembrie 2020, ar fi trebuit să crească de la 704 lei la 775 de lei. Ordonanţa 114 mai stabilea că profesorii vor avea parte de majorările promise prin legea salarizării cu doi ani mai devreme, iar un salariu de 3.000 de lei ar trebui să ajungă la 5.000 de lei.

Ludovic Orban, premierul României: Vom lua o decizie după ce vom vedea cum arată bugetul şi în ce măsură, prin corecţiile aduse, vom menţine deficitul

De altfel, premierul a criticat atât creşterile salariale acordate în ultimii ani în sectorul public, cât şi pe cele promise de fosta guvernare.

Ludovic Orban, premierul României: Nu ştiu dacă în altă ţară se adoptă o lege a salarizării care să prevadă un grafic de creştere pe patru ani de zile. Mă mir că nu au prevăzut creşteri pentru un mileniu. Am ajuns în situaţia în care salariul mediu în sectorul public e mai mare decât în sectorul privat

Guvernul a adoptat însă creşterea salariului minim brut de la 2080 de lei la 2230 de lei, începând cu data de 1 ianuarie 2020. Deşi intenţiona să elimine salariul minim pentru cei cu studii superioare, Executivul a decis să îl menţină la valoarea de 2.350 de lei.

Recomandari