Urmărește A1 pe DiscoverSunt ore cruciale la Guvern, unde în spatele uşilor închise se decide soarta ordonanţei 114. Asta ar însemna dispariţia mai multor taxe. Totul vine însă cu un preţ, pe care-l vor plăti toţi românii. Facturile la utilităţi riscă să sară în aer chiar de la începutul anului.
Creşterile de pensii şi salarii stau şi ele sub semnul întrebării, iar bugetarii ar putea rămâne şi fără tichete de vacanţă. Cert este un singur lucru: nimic nu este cert!
Trei taxe dispar din celebra ordonanţă 114, numită şi ordonanţa Lăcomiei. Cea impusă băncilor, în cazul unui ROBOR de peste 2%, cea pentru sectorul telecomunicaţiilor şi cea din energie. În schimb, guvernul Orban vrea să elimine plafonul de 68 de lei MW/H pentru preţul gazelor şi al energiei electrice. Iar asta va duce la facturi mai mari, avertizează analiştii.
Ne putem însă aştepta la rate mai mici, odată cu dispariţia taxei pe activele bancare.
Modificări vor fi şi pentru Pilonul Doi de pensii. Contribuţia rămâne 3,75%, însă adminsitratorii fondurilor nu vor mai fi obligaţi să aibă un capital social de până la 750 de milioane de euro, nivel stabilit în 2019 întregii industrii.
Totuşi, Guvernul va păstra câteva prevederi din ordonanţă.
Nu se ştie însă ce se va înâmpla cu pensia minimă. Potrivit actului normativ, de la 1 septembrie 2020, ar fi trebuit să crească de la 704 lei la 775 de lei. Ordonanţa 114 mai stabilea că profesorii vor avea parte de majorările promise prin legea salarizării cu doi ani mai devreme, iar un salariu de 3.000 de lei ar trebui să ajungă la 5.000 de lei.
De altfel, premierul a criticat atât creşterile salariale acordate în ultimii ani în sectorul public, cât şi pe cele promise de fosta guvernare.
Guvernul a adoptat însă creşterea salariului minim brut de la 2080 de lei la 2230 de lei, începând cu data de 1 ianuarie 2020. Deşi intenţiona să elimine salariul minim pentru cei cu studii superioare, Executivul a decis să îl menţină la valoarea de 2.350 de lei.
