Urmărește A1 pe DiscoverLa doi ani de la intrarea în vigoare a dării în plată, iniţiatorul legii vine cu modificări. Pentru că mii de dosare au fost respinse din motive absurde, aşa cum le numesc avocaţii. Daniel Zamfir, vrea ca în text să apară clar situaţiile în care românii pot renunţa la casele luate pe credite.
De exemplu, unii judecători au considerat drept imposibilitate de plată doar moartea subită sau. o calamitate naturală. De la intrarea în vigoare a legii, în jur de opt mii de români au trimis notificări de dare în plată, potrivit datelor de la Banca Naţională. Însă doar câteva sute au fost aprobate.
Multe dintre dosarele privind darea în plată au fost respinse de judecători din cauza interpretării noţiunii de impreviziune. Astfel că unii au considerat ca fiind o situaţie neprevăzută doar o calamitate, în timp ce alţii au considerat impreviziune doar o moarte subită şi nicidecum imposibilitatea de a mai plăti un credit sau pur şi simplu pierderea unui loc de muncă.
Iniţiatorul legii vrea ca darea în plată să fie aprobată şi în următoarele situaţii: devalorizarea cu mai mult de 50% a imobilului, un curs valutar mai mare cu 20% faţă de momentul contractării creditului şi cazul unei executări silite. Legea dării în plată a fost adoptată în aprilie 2016.
