Mugur Isarescu: Majorarile de taxe pot veni numai dupa "carpirea gaurilor”

La finalul trimestrului I, toate ban­cile din Romania se aflau intr-o situatie ideala din punctul de vedere al „efec­tului de parghie". Cu alte cuvinte, pre­zentau risc scazut si aveau o capitalizare adecvata atat riscului asociat activelor, cat si marimii bilantului, a aratat ieri directorul Directiei de Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteza. El a explicat ca acest indicator, exprimat de raportul dintre fondurile proprii de rang I si activele bilantiere, este important pen­tru o analiza a adecvarii capitalului in functie de volumul total al activelor si nu doar al riscului asociat acestora. „Acest indicator poate fi utilizat ca masura su­plimentara pentru a evita indatorarea excesiva a bancilor. Combinarea «efec­tului de parghie» cu adecvarea capita­lului in functie de risc va duce la o li­mitare a cresterii bilanturilor, atat la nivel indi­vidual, cat si sistemic", a spus directorul Supravegherii din BNR.

O banca a fost „pe rosu"

Intr-o analiza realizata de banca cen­trala la finele anului trecut, o singura banca avea „efectul de parghie" de 3,89%, adica sub nivelul minim acceptat de catre BNR in acest moment, de 4%. O asemenea situatie arata ca banca avea active de o calitate scazuta (risc ridicat), o capitalizare neadecvata riscului asociat activelor si un bilant prea mare pentru capitalul detinut (grad ridicat de inda­torare). In aceste conditii, institutia de credit a realizat o majorare de capital si, astfel, la finalul trimestrului I toate ban­cile se aflau in situatia ideala din punc­tul de vedere al „efectului de parghie".

Pe de alta parte, directorul Supra­ve­gherii din BNR a aratat ca, in primele trei luni ale acestui an, capitalurile de rang I ale bancilor au crescut cu doua miliarde de lei, de la 21,6 miliarde de lei la 23,6 miliarde de lei, ca urmare a majorarilor de capital social efectuate de sase banci. Potrivit acestuia, raportul dintre fondurile proprii de rang I si activele bilantiere ale sistemului bancar se ridica la 8%, aproape dublu fata de limita luata in calcul de banca centrala si care prezinta cea mai mare proba­bilitate de a fi introdusa obligatoriu con­form noilor reglementari Basel.

+1

Mai multe fotografii

Citeste articolul integral pe financiarul.com