Într-o reuniune a ambasdorilor miercuri seara, la Bruxelles, ”toţi au căzut de acord asupra nevoii unei amânări în vederea unei evitări a unui Brexit fără acord. Durata amânării este în continuare în discuţie”, a anunţat o sursă europeană.
Preşedintele Consiliului European Donald Tusk a continuat discuţiile miercuri cu şefii de stat şi de guverne.
El le-a recomandat, cu o zi înainte, statelor membre UE să accepte o a treia amânare, pe care Boris Johnson a fost obligat, printr-o lege, să o ceară, până la 31 ianuarie 2020 şi căreia i se declară totodată ostil.
Preşedintele Consiliului a apărat această opţiune în urma unui dublu vot în Parlamentul britanic, care a acceptat principiul unui nou acord al Brexitului, însă a respins calendarul impus de Boris Johnson în vederea adoptării acordului său al Brexitului.
Potrivit unuia dintre participanţii la reuniunea de miercuri, diplomaţii sunt mai degrabă favorabili unei amânări până la sfârşitul lui ianuarie. Această opţiune este susţinută de Germania şi Irlanda, o ţară care se află în prima linie în cazul unui divorţ fără acord.
Premierul irlandez Leo Varadkar, împreună cu Donald Tusk, a ”subliniat că este în continuare posibil ca Regatul Unit să iasă (din UE) până la 31 ianuarie, dacă acordul retragerii este ratificat până al această dată”, a anunţat într-un comunicat Dublinul.
La Paris, secretara de stat însărcinată cu Afaceri Europene Amélie de Montchalin a apreciat, după votul de la Londra, că o amânare ”pur tehnică de câteva zile” este de luat în calcul, însă a refuzat ”o amânare menită să câştige timp sau rdiscutării acordului”.
Ambasadorii urmează să se întâlnească vineri pentru a continua discuţiile.
Donald Tusk a recomandat ca decizia finală a liderilor statelor membre UE să fie luată printr-o ”procedură scrisă” şi nu într-un nou summit. Această opţiune este privilegiată şide reprezentanţii Celor 27.
”IEŞIRE DIN IMPAS”
Principiul unei amânări cu trei luni este susţinut, de asemenea, de către preşedintele Parlamentului European (PE) David Sassoli, care apreciază că aceasta ”va permite Regatului Unit să-şi clarifice poziţia, iar Parlamentului European”, care este necesar să adopte acordul retragerii în urma unei ratificări la Westminster, ”să-şi exercite rolul”, a declarat el.
”Este un acord important, iar Parlamentul European are nevoie de timp pentru a-l examina în detaliu, mai ales în privinţa dreptului cetăţenilor”, a apreciat preşedintele Comitetului cu privire la Brexit din PE Guy Verhofstadt.
Regatul Unit, care s-a pronunţat prin referendum în iunie 2016 în favoarea unei ieşiri din UE, urma să iasă iniţial din UE la 29 martie, o dată amânată deja în două rânduri - la 12 aprilie şi 31 octombrie.
În urma dublului vot al Parlamentului britanic, Boris Johnson a anunţat că suspendă examinarea acordului până când UE ia decizia cu privire la amânarea datei divorţului.
Dacă cei 27 decid să acorde Londrei o amânare de trei luni, Boris Johnson ar putea încerca să declanşeze alegeri legislative anticipate. Un asemenea scrutin ”pare să fie singurul mijloc de ieşire din impas”, a subliniat la BBC ministrul Justiţiei Robert Buckland.
”Poziţia noastră rămâne că nu ar trebui să amânăm, că ar trebui să părăsim UE la 31 octombrie”, a subliniat Johnson marţi în Parlament.
Liderul conservator şi-a reiterat ostilitatea faţă de o amânare într-o convorbire la telefon, miercuri, cu Donald Tusk.
Partidul Laburist, principala formaţiune de opoziţie, a repetat în ultimele săptămâni că susţine organizarea unui scrutin imediat ce riscul unei ieşiri fără acord este îndepărtată.
Ultimele sondaje îi creditează pe conservatori cu zece puncte procentuale înaintea laburiştilor - 35% la 25%. În cazul în care această tendinţă se confirmă la urne, conservatorii ar avea o majoritate de 20 de mandate, potrivit specialistului în sondaje John Curtice. Boris Johnson şi-a pierdut majoritatea în septembrie.
Acordul încheiat joia trecută între Londra şi Bruxelles prevede condiţiile divorţului după 46 de ani de viaţă comună şi permite o ieşire negociată şi o perioadă de tranziţie până cel puţin la sfârşitul lui 2020.
Sursa : news.ro
O ”zonă de securitate sub control internaţional” în nordul Siriei propusă de Germania, întâmpinată cu rezerve în NATO... Benny Gantz, însărcinat oficial de preşedintele israelian Reuven Rivlin să formeze un guvern, în urma eşecului lui Benja...
