Qasem Soleimani a fost considerat unul dintre cei mai de temut militari din Orientul Mijlociu de către Statele Unite și aliații săi. În calitatea sa de lider al Forțelor Quds, trupe de elită ale Revoluției Islamice, în vârstă de 62 de ani, și-a asumat responsabilitatea pentru operațiunile clandestine ale Iranului în străinătate, extinzând implicarea militară a Iranului în conflicte externe precum cele din Siria și Irak.
Prin acțiunile sale și-a câștigat un statut aproape mitic în rândul inamicilor și idolizarea de către susținătorii săi din Iran, relatează The Washington Post.
Analiștii au spus că Soleimani a avut o influență diplomatică mai mare decât ministrul iranian de externe, Mohammad Javad Zarif, și au speculat că va ținti în cele din urmă o funcție politică de top. A fost comparat cu Karla, fanaticul spion sovietic, personaj fictiv din romanele lui John le Carré despre Războiul Rece.
Cariera lui Soleimani a început la scurt timp după Revoluția iraniană din 1979 și a ajutat la formarea republicii islamice.
Provenind dintr-o familie săracă din sud-estul muntos al Iranului, Soleimani s-a alăturat Corpului Gărzii Revoluționare Islamice, un grup menit să protejeze noua republică și să-și aplice obiectivele ideologice stricte.
În timpul războiului cu Irakul vecin din 1980 până în 1988, Garda Revoluționară a câștigat putere politică și economică. Războiul sângeros și brutal din Irak a ajutat, de asemenea, la formarea lui Soleimani.
Pe când abia trecuse de 20 de ani, a desfășurat misiuni în spatele liniilor inamice, genul de acțiune ce avea să devină o marcă a forțelor Quds.
De asemenea, el a găsit aliați în rândul populației șiite din Irak, unii dintre aceștia susținând Iranul împotriva dictaturii lui Saddam Hussein.
La sfârșitul anilor '90, Soleimani a primit controlul asupra Forțelor Quds, aripa Gărzii Revoluționare destinată afacerilor externe. Grupul a avut o istorie îndelungată, după ce a contribuit la stabilirea Hezbollah în Liban, la începutul anilor 80, iar sub conducerea lui Soleimani și-a extins influența în regiune.
După eliminarea lui Hussein, în urma unui atac în Irak condus de SUA, Forțele Quds au început să ajute milițiile șiite din țară în lupta lor împotriva trupelor americane. O estimare recentă a Pentagonului spune că forțele reprezentative iraniene au ucis cel puțin 608 de soldați americani în Irak între 2003 și 2011.
Mai târziu, în războiul civil sirian, o intervenție masivă a Forței Quds a ajutat să transforme cursul războiului în favoarea președintelui Bashar al-Assad, un aliat regional al Teheranului.
Influența lui Soleimani s-a simțit cel mai mult în Orientul Mijlociu, dar ambițiile sale au depășit nivelul regional. Forța Quds a fost legată de comploturi din Asia și America Latină și chiar o încercare eșuată în 2011 de asasinare a ambasadorul Arabiei Saudite în Statele Unite, la un restaurant italian din Georgetown.
După ce președintele Trump a scos Statele Unite, în 2015, din acordul nuclear din 2015 între Iran și alte puteri mondiale, Forța Quds s-a aflat în centrul escaladării rapide a tensiunilor cu Statele Unite.
Vineri dimineață nu a fost ucis doar Soleimani, ci și Abu Mahdi al-Muhandis, un comandant al miliției irakiene.
Posibile consecințe ale uciderii lui Qasem Soleimani
Iranul ameninţă SUA că se va răzbuna, în timp ce preşedintele american a salutat asasinarea generalului, iar secretarul de stat a publicat imagini cu irakieni dansând pe străzi.
Prim-ministrul demisionar irakian Adel Abdel Mahdi a estimat vineri că raidul american, în urma căruia a fost ucis generalul irakian Qasem Soleimani şi locotenentul său în Irak Abou Mehdi al-Mouhandis, va „declanşa un război devastator în Irak".
„Presiunea unei riposte va fi imensă”, a subliniat și Vali Nasr, expert în Orientul Mijlociu și profesor la Universitatea Johns Hopkins, pe Twitter.
Liderul suprem al Iranului, ayatolahul Ali Hamenei a ameninţat cu „represalii serioase”. Preşedintele iranuian Hassan Rohani a spus că uciderea Soleimani va fi răzbunată şi va determina Teheranul să fie şi mai hotărît „să reziste expansionismului american şi să apere valorile islamice”.
BBC relatează că ministerul rus de externe a calificat atacul american împotriva generalului Soleimani drept „un pas nechibzuit care va duce la creşterea tensiunii în întreaga regiune”.
„Soleimani a servit cu loialitate cauza apărării intereselor naţionale ale Iranului. Exprimăm sincere condoleanţe poporului iranian", se mai spune în declaraţia ministerului rus de externe citată de BBC.
„Asasinarea unui comandant militar irakian care ocupa un post oficial este o agresiune contra Irakului, statului, guvernului şi poporului său. A-ţi regla conturile contra liderilor importanţi irakieni sau a unei ţări prietene pe sol irakian (...) consituie o încălcare flagrantă a condiţiilor ce autorizează prezenţa trupelor americane", a spus Abdel Mahdi într-un comunicat, în contextul în care Abou Mehdi al-Mouhandis era numărul doi al coaliţiei paramilitare pro-Iran integrată statului.
Surse: adevarul.ro, digi24.ro.
