Urmărește A1 pe DiscoverAgenţia iraniană de presă Tasnim, una dintre primele care a dezăluit informaţia, nu excludea vineri după-amiaza ca aparatul doborât să fie un model iranian atins în timpul unui exerciţiu nocturn, menit să testeze sisteme de rachete.
Potrivit agenţiei de presă Isna, ”Apărarea Antiaeriană a intrat în acţiune (vineri) dimineaţa şi a distrus” aparatul, care zbura ”pe cerul Bandar-e Mahshahr”, în provincia Khuzestan.
Tasnim - apropiată ultraconservatorilor şi în general bine informată în probleme de Apărare - a precizat că aparatul a fost doborât cu un sistem de rachete de tip Mersad, în primele ore ale zilei de vineri.
Citându-l pe guvernatorul Khuzestanului Gholamreza Chariati, agenţia adaugă că fragmente din aparat, căzute într-o zonă mlăştinoasă, au fost ”găsite de forţele armate” şi făceau obiectul unei anchete.
La 23 octombrie, prăbuşirea unei drone în aceeeaşi provincie, Khuzestan, a fost urmată de publicarea unor articole de presă în care se afirma că a fost doborât un aparat fără pilot necunoscut.
Agenţia iraniană de presă Fars a dezminţit, apoi, aceste informaţii şi a precizat că a fost vorba despre o aterizare de urgenţă a unei drone iraniene care aparţine Gardienilor Revoluţiei, armata ideologică a Republicii islamice.
Statele Unite şi Iranul aproape s-au înfruntat militar în mod direct după distrugerea de către Teheran, la 20 iunie, a unui avion fără pilot de atac şi supraveghere de tip Globalhawk aparţinând Marinei americane. Teheranul a dat asigurri că avionul a ”încălcat spaţiul aerian iranian”. Washingtonul a afirmat că se afla în spaţiul aerian internaţional.
Preşedintele american Donald Trump a anunţat apoi că a anulat, în ultimul moment, atacuri ca represalii, pentru a nu provoca pierderi umane grave.
Tensiunile între Statele Unite şi Iran ating noi vârfuri de luni de zile, pe fondul unei escaladări militare la Golful Persic şi unor fricţiuni pe tema programului nuclear iranian.
Washingtonul a îndemnat joi comunitatea internaţională să ia măsuri ”dure” cu scopul de a exercita presiuni asupra Iranului, după ce Iranul şi-a reluat activităţile de îmbogăţirea uraniului în uzina subterană de la Fordo, la sud de Teheran.
Relansarea acestor activităţi, pe care Teheranul le-a suspendat în virtutea Acordului de la Viena din 2015 în dosarul nuclear iranian, reprezintă o ripostă faţă de decizia Statelor Unite de a se retrage unilateral din acest pact în 2018 şi de a restabili sancţiuni economice impuse Iranului.
Prin acordul din 2015, Iranul a acceptat să-şi reducă drastic activităţile nuclare - pentru a garanta astfel vocaţia lor exclusiv civilă -, în schimbul unei ridicări a unei părţi a sancţiunilor internaţionale care îi asfixiau deja la acea vreme economia.
Sursa : news.ro
Trump, condamnat la plata a două milioane de dolari pentru că şi-a folosit fundaţia de binefacere ca instrument politic ... O retragere a trupelor Kievului şi separatiştilor proruşi într-un sector din Doneţk, amânată sâmbătă...
