Live acumAjut Eu!
Prime Time 20:00iUmor

Putin şi Zelenski dialoghează, dar îşi etalează divergenţele la Paris; un nou summit în ”formatul Normandia” urmează să aibă loc ”în patru luni”

Preşedinţii rus şi ucrainean Vladimir Putin şi Volodimir Zelenski au convenit în prima lor întâlnire, la Paris, o serie de măsuri în vederea relansării procesului de pace în Ucraina, dar mai ales şi-au expus dezacordul asupra părţii politice, dându-şi întâlnire peste patru luni pentru a încerca să-l depăşească, relatează AFP.

”Pentru mine, o spun sincer”, rezultatul acestei întâlniri ”este foarte slab: voiam să rezolv un mare număr de probleme”, a rezumat Volodimir Zelenski într-o conferinţă de presă comună, luni, la finalul summitului sub auspiciile preşedintelui francez Emmanuel Macron şi cancelarului Angela Merkel.

Liderul de la Kremlin s-a vrut mai optimist, salutând un ”pas important” către o dezescaladare.

Cei patru lideri au căzut măcar de acord asupra unui punct, după trei ani de paralizie a procesului de pace.

”Faptul că ne aflăm împreună este în sine un rezultat important”, a dat asigurări Emmanuel Macron. El a catalogat drept ”o rană deschisă în inima continentului european” acest război între Kiev şi separatiştii proruşi, soldat cu peste 13.000 de morţi în Donbas, un bastion industrial în estul Ucrainei, şi peste 1,5 milioane de deplasaţi din 2014.

”Avem încă multă treabă de făcut, dar am impresia că există o bunăvoinţă în soluţionarea problemelor dificile”, a apreciat cancelarul german Angela Merkel.

Summitul a transmis mai multe semnate pozitive - consolidarea armistiţiului, un schimb masiv de prizonieri rămaşi în teritoriul separatist până la sfârşitul lui decembrie, o nouă retragere de combatanţi din trei zone până în martie.

DIVERGENŢE CU PRIVIRE LA FRONTIERĂ

Însă preşedintele ucrainean nu a putut să smulgă concesiile pe care le cerea în vederea organizării unor alegeri locale în teritoriile controlate de separatişti.

El a cerut desfiinţarea prealabilă a tuturor grupurilor armate ”ilegale” - adică ale separatiştilor proruşi şi ale susţinătorilor lor ruşi - şi revenirea sub controlul ucrainean a unei părţi a frontierei, aflată în prezent pe mâna separatiştilor şi prin care Moscova este acuzată că le furnizează armamemt şi trupe.

”Avem divergenţe totale cu privire la frontieră”, a subliniat Zelenski.

Moscova reclamă, la rândul său, aplicarea acordurilor de la Minsk, care prevăd revenirea frontierei sub control ucrainean - însă doar în urma unor alegeri.

Volodimir Zelenski, un novice în politică, se află totodată sub presiunea opiniei publice, care se teme că ar vrea să-i facă concesii lui Vladimir Putin. Mai multe manifestaţii au avut loc în ultimele săptămâni.

”Ucraina nu-şi va ceda niciodată teritoriile sale” - Donbasul şi Crimeea anexată de către Rusia -, nu va accepta o ”federalizare” şi nu va permite nimănui ”să-i influenţeze vectorul dezvoltării” proeuropene, a subliniat Zelenski.

Mulţumiţi de aceste declaraţii, protestatari adunaţi luni seara în faţa sediului preşedinţiei, la Kiev, au apreciat că şeful statului ”nu a încălcat nicio linie roşie” la Paris.

NOU SUMMIT

Într-o încercare de a depăşi dificultăţile, cei patru lideri au convenit să se reîntâlnească într-un nou summit, ”în patru luni”.

Prima întâlnire între liderul de la Kremlin - rupt de raporturile de putere internaţionale - şi tânărul preşedinte ucrainean - un fost umorist ajuns la putere în mai - era foarte aşteptată.

Cei doi preşedinţi, mai degrabă destinşi, s-au aşezat mai întâi în jurul unei mese rotunde, într-un salon, la Palatul Elysée, alături de Emmanuel Macron şi Angela Merkel. Ei s-au întâlnit apoi bilateral.

Volodimir Zelenski, ales în aprilie cu promsiunea de a pune capăt războiului, a făcut semnul victoriei, ”V”, cu degetele, la sosirea la palatul prezidenţial francez, luni după-amiaza.

În conferinţa de presă, el şi-a pledat îndelung cauza. Omologul său rus, venit în poziţie de forţă la Paris, s-a arătat mult mai concis, cu faţa adesea inexpresivă.

Aceste summituri în ”formatul Normandia”, numele regiunii franceze unde liderii celor patru ţări s-au întâlnit prima oară în 2014, erau paralizate de trei ani.

Occidentul şi Ucraina acuză Moscova de finanţarea şi înarmarea rebelilor, acuzaţii pe care Rusia le dezminte aprig.

Confruntările armate au scăzut puternic în intensitate după acordurile de la Minsk, în 2016. Însă 80.000 de oameni continuă să se înfrunte de o parte şi de alta a unei linii de front de peste 400 de kilometri lungime. În fiecare lună sunt ucişi oameni în acroşaje sau în explozii de mine antipersonal.

De la schimbarea preşedintelui în Ucraina se face simţită o anumită destindere. Un schimb de prizonieri a avut loc în septembrie. Trupele beligerante s-au retras din trei mici sectoare de pe linia frontului, iar nave de război ucrainene confiscate de Rusia au fost înapoiate.

Sursa : news.ro

Recomandari