În zilele noastre, tradiționalele felicitări au fost înlocuite cu sms-urile standard sau mesajele virtuale transmise prin intermediul rețelelor de socializare, total lipsite de personalitate. Acum, cuvintele nu mai sunt "palpabile", ci efemere.
Fie că este vorba despre Sărbătoarea Paștelui, Crăciunul sau Anul Nou, acestea mijloace de comunicare reprezintă prima variantă la care apelăm, fie din lipsa timpului, a comodității sau a distanței.
Da, este adevărat și trist, totodată. Mai ales dacă ne gândim cum, în copilărie, confecționam cu mare drag astfel de "bucurii" pentru apropiații noștri. Nimic nu este mai de preț decât lucrul mic, lipsit de extrvaganță, făcut din suflet.
Înainte de a apărea revoluționarul Internet și telefoanele mobile, urările se făceau prin scrisori sau felicitări frumos colorate. Unele au fost, însă, cenzurate de autoritătile de atunci.
Ouă roşii, colorate sau încondeiate, tineri îndrăgostiţi, copii, flori de primăvară, peisaje din natură, iepuraşi, miei. Cam acestea erau felicitările care se trimiteau de Paşte în perioada interbelică. Cele mai multe aveau un mesaj comun: "Hristos a înviat!".
Felicitare de Paște cenzurată - 1942
În perioada respectivă, telefonul era aproape inexistent în casele românilor. De aceea, se trimiteau felicitări în cadrul aceluiaşi oraş. Un exemplu este şi felicitarea de mai jos, din 1942, trimisă de un domn pe nume Goellner Karoly, către un altul - Liviu Groza, directorul Băncii "Vulturul" din Deva, scrie descopera.ro.
Acesta îi ura lui şi soţiei următoarele: "Vă doresc mult preastimate director şi stimatei doamne sărbători pascale fericite şi vesele. Vă salut şi vă sărut mâna".
Însă felicitarea, ce datează din 5 aprilie 1942, nu a mai ajuns la destinatar deoarece a fost cenzurată.
"La Deva locuia Petru Groza (prim-ministru în regimul comunist între 1945 şi 1952 n.r.), el era unul dintre cei mai bogaţi oameni din România şi e posibil ca acolo să fie taina cenzurii.
Atunci, autorităţile erau cu trupele germane, iar el de partea cealaltă. Serviciul de cenzură punea ştampila cenzurat ca să îşi facă datoria. Bănuiesc că nu este nimic subversiv în respectiva felicitare", a afirmat istoricul Dan Falcan contactat de de cei de la descopera.ro
.jpg)
În perioada celui de Al Doilea Război Mondial a funcţionat Serviciul de cenzură instaurat de mareşalul Ion Antonescu care cenzura şi scrisorile soldaţilor de pe front care puteau demoraliza populaţia
"Au fost mulţi oameni de cultură care au lucrat la cenzura antonesciană, inclusiv prolecultisul Mihai Beniuc. Erau cenzurate, în special, scrisorile de pe front pentru a nu fi transmise celor de acasă plângerile soldaţilor de pe front, nemulţumiţi că nu primeau hrană suficientă sau erau nemulţumiţi de comportamentul comandanţilor germani", a mai spus Dan Falcan.
Vezi mai multe felicitări din perioada interbelică aici.
Sursa: descopera.ro
