Animalul care a trecut de un test cognitiv creat pentru copii a uimit experții cu abilitățile sale. E încă un exemplu despre inteligența animalelor și modul în care e subestimată de oameni.
Un studiu a analizat modul în care au reacționat sepiile la o noua versiune a „testului bezelei”, scrie Science Alert.
Potrivit rezultatelor, aceste animale ar fi mult mai inteligente decât se credea până acum.
În același timp, nu e prima dată când cefalopodele au uimit experții.
Animalul care a trecut de un test cognitiv creat pentru copii
Animalul care a trecut cu brio de un test cognitiv creat pentru copii a uimit experții. Capacitatea sepiilor de a învăța, de a anticipa recompense viitoare și de a-și adapta comportamentul în funcție de acești factori a fost observată în experiment.
E posibil ca aceste abilități să fi evoluat pentru a oferi sepiilor un avantaj în lumea marină periculoasă.
Testul bezelei mai e numit și experimentul Stanford cu bezea și e considerat destul de simplu pentru oameni.
În cadrul testului, un copil este pus într-o cameră cu o bezea. I se spune că, dacă reușește să nu o mănânce timp de 15 minute, va primi încă una și va avea voie să le mănânce pe amândouă.
Această abilitate de a amâna gratificarea instantă demonstrează capacități cognitive precum planificarea pe viitor. Testul a fost conceput inițial pentru a studia modul în care se dezvoltă cogniția umană, mai exact vârsta la care un copil e suficient de inteligent pentru a amâna recompensa pe moment dacă acest lucru înseamnă un rezultat mai bun mai târziu.
Pentru că e atât de simplu, testul poate fi ajustat pentru animale. Nu poți spune unui animal că va primi o recompensă mai bună dacă așteaptă. Dar îl poți antrena să înțeleagă că mâncarea mai bună urmează dacă nu o mănâncă imediat pe cea din fața lui.
Citește și: „Unul dintre cele mai rare evenimente naturale” a uimit experții. Cum a reușit o reptilă iguana să facă pui
Unele primate pot amâna recompensa pe moment, la fel și câinii, deși inconsistent. Și corvidele au trecut testul bezelei.
Și sepia a trecut o versiune a testului. Oamenii de știință au arătat că sepia comună (Sepia officinalis) poate să se abțină de la a mânca o masă de carne de crab dimineața dacă a învățat că seara va primi ceva ce îi place mult mai mult. Respectiv creveți. Astfel, sepia a devenit animalul care a trecut de un test cognitiv creat pentru copii.
O echipă de cercetători condusă de ecologul comportamental Alexandra Schnell, de la Universitatea din Cambridge, a subliniat că, în acest caz, era greu de determinat dacă această schimbare de comportament alimentar ca răspuns la disponibilitatea prăzii era guvernată și de abilitatea de autocontrol.
Sepiile au trecut printr-un test mai complex
Pentru a testa rezultatele, experții au conceput un alt test pentru 6 sepii comune. Acestea au fost plasate într-un acvariu special cu 2 camere închise, cu uși transparente astfel încât animalele să poată vedea înăuntru. În camere erau gustări. Printre acestea se numărau o bucată mai puțin preferată de crevete crud într-o cameră și un crevete viu de iarbă, mult mai tentant, în cealaltă.
Ușile aveau și simboluri pe care sepiile fuseseră antrenate să le recunoască. Un cerc însemna că ușa se va deschide imediat. Un triunghi însemna că ușa se va deschide după un interval de timp între 10 și 130 de secunde. Și un pătrat, folosit doar în condiția de control, însemna că ușa rămânea închisă la nesfârșit.
În test, crevetele crud era plasat în spatele ușii care se deschidea imediat, în timp ce crevetele viu era accesibil doar după o întârziere. Dacă sepia alegea crevetele crud, cel viu era imediat retras.
Între timp, în grupul de control, crevetele viu rămânea inaccesibil în spatele ușii marcate cu pătrat, care nu se deschidea.
Cercetătorii au descoperit că toate sepiile din test au ales să aștepte mâncarea preferată (crevetele viu). Dar nu au făcut acest lucru în grupul de control, unde nu puteau accesa recompensa.
„Sepiile din prezentul studiu au fost toate capabile să aștepte recompensa mai bună și au tolerat întârzieri de până la 50–130 de secunde. Ceea ce este comparabil cu ceea ce vedem la vertebrate cu creier mare precum cimpanzeii, corbii și papagalii,” a explicat Schnell în studiu.
