Pensionarul britanic, David Latimer, a închis ermetic o plantă într-o damigeană, pe care a pus-o la o distanță de doi metri de fereastră. Se întâmpla în 1972. De atunci,sticla nu a mai fost deschisă.
De-a lungul celor peste patru decenii, planta nu a avut nevoie de îngrijire. Astfel, a fost obţinut un sistem închis. Apa "transpirată" de pe suprafața frunzelor plantei se condensa pe pereţii sticlei de la care în formă de ploaie cădea pe substratul plantei. Oxigenul produs în procesul de fotosinteză a fost absorbit în timpul descompunerii naturale a frunzelor căzute. Dioxidul de carbon format la descompunerea organicii vegetale, din nou a fost absorbit de plantă în timpul formării materiei organice și oxigenului.
Planta a crescut cât "toată damigeana"
Acțiunea britanicului face parte dintr-un experiment mai larg prin care se testează cât poate supraviețui o specie într-un mediu total izolat.
Cele mai multe specii se ofilesc și mor în câteva luni, dar această plantă, Tradescantia, supraviețuiește de mai bine de 40 de ani.
Planta supraviețuiește, dar nu mai poate crește datorită limitărilor sticlei și dopului.
