Canonizarea lui Arsenie Boca şi legătura cu cel mai mare miracol din istoria omenirii! Fecioara Maria s-a arătat

De câţiva ani, numele lui Arsenie Boca este pe buzele tuturor. Minunile din jurul său sunt din ce în ce mai multe, iar credincioşii organizează pelerinaje în fiecare săptămână la mormântul lui de la Mânăstirea Prislop. Cu toate acestea, Biserica Ortodoxă nu îl consideră încă un sfânt.

Deşii mii de oameni aproape că îl venerează pe Arsenie Boca, reprezentanţii bisericii sunt destul de reticenţi şi încă aşteaptă dovezi ale sfinţeniei sale.

Miracol într-o localitate din Argeș! O icoană a Părintelui Arsenie Boca plânge din nou! Zeci de oameni au venit să vadă minunea

Despre condiţiile impuse pentru o canonizare oficială a lui Arsenie Boca au discutat cei de la ziarulring.ro cu Ştefan Stanciu, preotul paroh al Bisericii "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, din Bucureşti.

“Biserica nu a canonizat vreun sfânt decât pe evlavia creştinilor dovedită şi mărturisită, nu doar declarată. În cazul Arsenie Boca, Biserica aşteaptă ca evlavia creştinilor să se dovedească nu numai într-un an, doi, ci în timp. Cu siguranţă că, după o vreme, dacă se vor înmulţi minunile pe care Arsenie Boca le face dincolo de mormânt, Biserica, la un moment dat, prin Sfântul Sinod, va hotărî ce măsuri să ia. Asta dacă până atunci toate condiţiile vor fi îndeplinite. Faţă de lumea catolică, noi nu ne repezim ca peste noapte să canonizăm un om decât după ce avem dovada sfinţeniei vieţii lui şi sprijinul pe care dincolo de mormânt îl poate da oamenilor care se duc cu credinţă, cu nădejde, cu dragoste la mormântul lui", a declarat acesta.

Dezastru la mormântul lui Arsenie Boca! Locul în care credincioșii își caută liniștea a ajuns o groapă de gunoi și resturi menajere

"Când se va lua în serios problema canonizării lui Arsenie Boca, ca şi în cazul altor sfinţi, se va înfiinţa o comisie care se va ocupa tocmai cu strângerea de date despre minunile pe care le-a făcut în viaţa lui pământească şi după viaţa pământească. Lucrurile astea se fac cu foarte multă răbdare, cu seriozitate şi responsabilitate; nu declarăm pe cineva sfânt atâta vreme cât nu avem cunoştinţa sfinţeniei sale adevărate. Condiţiile pentru canonizare sunt evlavia poporului, dovezi ale facerii de minuni, cu martori, cu mărturii constatate. O altă condiţie este desfacerea mormântului şi acolo se poate afla, ca ultim argument, dacă resturile umane emană un miros frumos şi dacă întrunesc condiţiile pentru a fi declarate sfinte moaşte”, a mai povestit Ştefan Stanciu, preotul paroh al Bisericii "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, din Bucureşti.

Atunci când se vorbeşte de minuni, este imposibil să nu îţi vină în minte "Cele trei secrete de la Fátima", ele fiind considerate cel mai mare miracol din istorie!

"Cele trei secrete de la Fátima" reprezintă o serie de viziuni și profeții care au avut loc în 1917, ca urmare a apariției Fecioarei Maria în fața a trei portughezi - fraţii Jacinta și Francisco Marto şi verişoara lor, Lucia Santos. Totul a început pe 13 mai, pe un câmp din apropierea oraşului portughez Fátima. Cei trei erau cu oile la păscut, în locul cunoscut drept ”Grota Sfintei Irina”, când au văzut un fulger, după care a apărut conturul unei femei - DOAMNA DIN LUMINĂ. Ea i-a învăţat pe copii să se roage și să revină aici în fiecare 13 ale lunii.

Cei trei copii vizitaţi de Fecioara Maria

Cei trei copii au afirmat că au fost vizitați de Fecioara Maria de șase ori între mai și octombrie 1917. Pe 13 iulie, în jurul prânzului, se spune că "Doamna din lumină" le-a spus copiilor trei secrete. Potrivit interpretării catolice oficiale, acestea ar fi descrierea iadului, Primul Război Mondial și al Doilea Război Mondial și încercarea de asasinare a Papei Ioan Paul al II-lea. VEZI AICI întreaga poveste!

Personalităţi române care au fost canonizate

Constantin Brâncoveanu şi cei patru băieţi ai săi - Domnul Ţării Româneşti a fost executat pe 15 august 1714, împreună cu cei patru fii (Constantin, Ștefan, Radu și Matei) și cu sfetnicul Ianache Văcărescu. După moarte, capetele lor au fost purtate în vârf de suliță prin oraș, în timp ce trupurile au fost aruncate în mare. Pentru felul în care şi-au găsit sfârşitul, cu toții sunt venerați de către Biserica Ortodoxă Română, fiind canonizaţi în 1992 sub numele de Sfinții Mucenici Brâncoveni.

Ştefan cel Mare, fost domnitor al Moldovei între anii 1457-1504, este cunoscut ca apărător al creştinătăţii. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a canonizat pe 20 iunie 1992, fiind sărbătorit pe 2 iulie.

Vladimir Ghika, nepotul lui Grigore Alexandru Ghica, a fost un prinț, diplomat, scriitor, preot catolic român, fiind şi ultimul principe al Moldovei. Pe 27 martie 2013, papa Francisc a semnat decretul prin care Biserica recunoaște „martiriul slujitorului lui Dumnezeu Vladimir Ghika, preot ucis din ură față de credință, la 16 mai 1954”. Ghika a fost beatificat pe 31 august 2013, la București, în cadrul unei slujbe religioase solemne.