Ce a descoperit o americancă după ce s-a mutat în Croația: „Poate că noi am complicat viața”

Urmărește A1 pe Discover

Mutarea din Statele Unite în Croația a făcut-o pe o americancă să privească altfel lucrurile pe care le considera normale în viața de zi cu zi. Femeia, care își documentează experiența pe contul de Instagram „Midwest to Croatia”, locuiește de cinci luni în Croația și spune că diferențele observate au făcut-o să se întrebe dacă viața modernă nu a devenit mai complicată decât ar trebui. Într-o postare distribuită în mediul online, ea a comparat ritmul în care trăia în Minnesota cu ceea ce a descoperit după mutarea în Croația.

Ce a surprins-o pe americancă după ce s-a mutat în Croația

În Statele Unite, spune ea, era obișnuită cu o viață construită în jurul eficienței și comodității: totul trebuia făcut repede, programat și rezolvat cât mai simplu. Cu toate acestea, avea permanent impresia că timpul nu este suficient: „În Minnesota, eram obișnuită cu o viață construită în jurul comodității. Totul mai rapid. Totul programat. Totul disponibil prin simpla apăsare a unui buton. Și totuși, cumva, niciodată nu părea să fie suficient timp”, a povestit ea. După mutarea în Croația, a început să observe exact opusul. Oamenii stau. Vorbesc. Mănâncă împreună. Se vizitează și petrec timp unii cu ceilalți fără să pară preocupați permanent de ideea că fiecare minut trebuie să fie productiv: „Am venit în Croația și am observat ceva. Oamenii nu par atât de obsedați să facă fiecare minut productiv. Stau. Vorbesc. Mănâncă. Se vizitează. Zăbovesc. Și nimeni nu pare să se simtă vinovat pentru asta”, a scris americanca.

„O cafea poate dura două ore aici”

Unul dintre lucrurile care i-au atras atenția a fost un obicei extrem de familiar și românilor: timpul petrecut la o cafea. În Croația, spune ea, o cafea poate dura chiar și două ore. Nu pentru că ar fi nevoie de atât de mult timp pentru a o bea, ci pentru că întâlnirea este, de fapt, despre oamenii care stau la aceeași masă: „O cafea poate dura două ore aici. Nu pentru că durează două ore cafeaua. Ci pentru că stai cu cineva. Vorbești despre familia ta. Despre copii. Despre vecin. Despre ce s-a întâmplat ieri. Despre ce vei face mâine. Conversația este, de fapt, scopul.” Americanca spune că a observat și oameni care petrec timp afară fără să aibă neapărat ceva planificat: „Fără televizor. Fără telefoane. Fără agendă. Doar cafea, vin, conversație… sau uneori nimic. Și mi-am dat seama că am devenit atât de inconfortabili cu ideea de a nu face nimic.”

Diferența pe care a observat-o și în viața copiilor

Un alt lucru care i-a atras atenția a fost felul în care își petrec timpul copiii. Din perspectiva sa, în Croația aceștia nu au nevoie ca fiecare minut al zilei să fie ocupat cu o activitate organizată: „Copiii nu au nevoie ca fiecare minut al zilei lor să fie planificat. Ies afară. Găsesc alți copii. Aleargă. Se joacă. Vin acasă murdari și flămânzi. Iar mâine o iau de la capăt.”
Observația se înscrie în aceeași diferență pe care spune că a remarcat-o între viața pe care o avea în Minnesota și cea pe care o trăiește acum în Croația. În America, avea deseori sentimentul că încearcă să își potrivească viața în jurul programului. În Croația, spune ea, lucrurile par să funcționeze invers: „Aici simt mai degrabă că programul se potrivește în jurul vieții.”

Lucrurile simple pe care spune că a început să le aprecieze

Americanca a remarcat și relația oamenilor cu lucrurile pe care le produc și le au la îndemână: „Cultivi struguri, faci vin. Cultivi măsline, faci ulei de măsline. Cultivi roșii, faci sos. Ai prea multă mâncare, o dai cuiva”, a scris ea. Pentru aceasta, tocmai simplitatea unor astfel de lucruri a devenit una dintre lecțiile experienței sale europene: „Există ceva frumos în a ști cum să faci lucrurile de care ai nevoie. Și în a realiza că nu ai întotdeauna nevoie de o companie, de o aplicație, de un abonament sau de un serviciu care să le facă în locul tău.”

Concluzia la care a ajuns după cinci luni în Croația

În descrierea postării, americanca explică faptul că mutarea nu i-a oferit o viață perfectă și că există în continuare zile stresante sau frustrante. Sunt și lucruri din America de care îi este dor. Experiența a făcut-o însă să observe mai atent lucrurile obișnuite: „Oameni care stau afară ore întregi. Prânzuri lungi care se transformă în conversații lungi. Vecini care trec pe la tine. Copii care se joacă afară fără o activitate perfect planificată. Familie care apare fără să aibă nevoie de invitație. O cafea care nu a fost niciodată, de fapt, doar despre cafea.” Niciunul dintre aceste lucruri nu este extraordinar, spune ea. Și poate tocmai acesta este lucrul important: „Croația nu mi-a oferit o viață perfectă. Există în continuare zile stresante, zile frustrante și o mulțime de momente în care îmi lipsesc lucruri din America. Dar faptul că locuiesc aici m-a făcut să-mi dau seama cât de mult sens poate exista în lucrurile obișnuite.” O masă în jurul căreia se adună familia, câteva momente petrecute la soare, o conversație cu un vecin sau timpul în care îți privești copiii jucându-se sunt câteva dintre exemplele pe care le dă. Iar concluzia ei rezumă întreaga experiență: „Poate că o viață bună nu trebuie să fie mai mare, mai ocupată sau mai comodă. Poate că are nevoie doar de mai mult timp pentru lucrurile care contează.” Într-unul dintre ultimele slide-uri, americanca sintetizează și mai simplu ceea ce spune că a învățat după mutarea în Croația: „Poate că știam deja cum arată o viață bună. Doar că am devenit prea ocupați ca să mai observăm.”

Citește și: Nemții au numit cele mai bune orașe in care să locuiești