Boala Kuru, cunoscută și sub denumirea de "boala râsului", este o afecțiune neurodegenerativă rară și fatală, care a afectat în principal membrii tribului Fore din Papua Noua Guinee în secolul XX. Această boală a fost asociată cu practicile funerare ale tribului, care includeau ritualuri de canibalism.
Ce este boala Kuru, cunoscută și drept "boala râsului"
Termenul "kuru" provine din limba tribului Fore și înseamnă "tremurături" sau "tremurat", reflectând unul dintre simptomele principale ale bolii. Kuru este clasificat ca o encefalopatie spongiformă transmisibilă (EST), similară cu boala Creutzfeldt-Jakob la om sau encefalopatia spongiformă bovină (boala vacii nebune) la animale.
Citește și: Motivul pentru care degetele ți se pot înverzi la frig. Ce boală neașteptată poate semnala acest simptom rar
Aceste boli sunt cauzate de prioni, proteine anormale care induc plierea incorectă a proteinelor normale din creier, ducând la degenerarea țesutului cerebral.
În cazul tribului Fore, boala a fost răspândită prin practicile de canibalism ritualic, în care membrii tribului consumau creierul și alte părți ale corpului persoanelor decedate, ca parte a ritualurilor funerare. Această practică a facilitat transmiterea prionilor infecțioși de la persoanele bolnave la cele sănătoase.
Boala Kuru se manifesta inițial prin tremurături, instabilitate și probleme de coordonare (ataxie). Pe măsură ce boala progresa, pacienții dezvoltau dificultăți de vorbire și înghițire, pierderea controlului emoțional, manifestată prin episoade de râs incontrolabil, de unde și denumirea populară de "boala râsului".
În stadiile avansate, pacienții deveneau incapabili să se miște sau să comunice și intrau în comă, urmată de deces.
Perioada de incubație a bolii Kuru putea varia de la câțiva ani până la câteva decenii, ceea ce a făcut dificilă identificarea și controlul răspândirii bolii în comunitatea afectată.
Kuru afectează în principal sistemul nervos central. Prionii cauzează degenerarea progresivă a neuronilor, ducând la formarea de vacuole (spații goale) în țesutul cerebral, ceea ce conferă creierului un aspect spongios la examinarea microscopică.
Această degenerare neuronală este responsabilă pentru simptomele neurologice severe observate la pacienți, inclusiv pierderea funcțiilor motorii și cognitive.
Deoarece nu există un tratament cunoscut pentru bolile prionice, Kuru era invariabil fatală. Cu toate acestea, odată cu interzicerea practicilor de canibalism în anii 1950 și 1960, incidența bolii a scăzut dramatic, iar în prezent este considerată eradicată.
Bolile prionice, precum Kuru, au oferit cercetătorilor o perspectivă valoroasă asupra mecanismelor de pliere a proteinelor și a modului în care anomaliile în acest proces pot duce la boli neurodegenerative.
Studiul acestor boli a condus la o mai bună înțelegere a altor afecțiuni similare, cum ar fi boala Creutzfeldt-Jakob și boala Alzheimer.
Specialiștii subliniază importanța evitării practicilor care pot duce la transmiterea prionilor și necesitatea unor măsuri stricte de control în industria alimentară pentru a preveni răspândirea bolilor prionice la animale și, implicit, la oameni.
Boala Kuru reprezintă un exemplu tragic al modului în care practicile culturale pot influența sănătatea unei comunități. Deși această boală specifică a fost eradicată, studiul său continuă să ofere informații valoroase despre bolile prionice și despre importanța conformării la practici de sănătate publică sigure pentru prevenirea unor astfel de afecțiuni devastatoare.
Citește și: Ce este alexitimia, "afecțiunea" cu care se confruntă mulți oameni fără să știe. Cum poate fi combătută
Un bebeluș s-a născut cu o ureche pe obraz. De ce boală suferă micuțul și cum au reacționat părinții când l-au văzut... Orașul care scoate case la vânzare cu doar un dolar. Ce condiții trebuie să îndeplinească potențialii cumpărători, însă...
