- Hai la masă, România! Noul sezon Chefi la Cuțite de vede duminica de la ora 20:00 și de luni până miercuri de la 20:30 numai pe Antena 1 și în AntenaPLAY
- Marele Premiu de Formula 1™ din Las Vegas e online exclusiv în AntenaPLAY! Vezi cursele în perioada 22 - 24 noiembrie 2024!
Sunt 94 de ani de când Bacalaureatul sau „Examenul de maturitate”, cum s-a numit inițial, provoacă emoții imense elevilor și părinților din România, printre primele „victime”, dar și printre primii critici ai acestuia numărându-se nimeni altul decât Mircea Eliade. Acest examen a fost introdus în țară de Constantin Angelescu, un chirurg din Buzău devenit ulterior „ministrul Instrucţiunii Publice“.
Constantin Angelescu s-a născut în 1869. Tatăl lui, Dumitru Angelescu, a fost un negustor din Craiova, iar mama lui, Teodora, născută Geblescu, era înrudită cu familia Craioveștilor.
După ce a învățat la școala primară Obedeanu și la liceul Carol I din Craiova, Constantin Angelescu a studiat medicina la Paris. În Franța s-a specializat în chirurgie, în anul 1897. Apoi, revenit în România, a lucrat în chirurgie la Spitalul Brâncovenesc, apoi la Filantropia, ajungând profesor universitar în anul 1903 și director al Clinicii universitare de chirurgie.
Omul care a introdus Bacalaureatul în România s-a căsătorit cu Virginia Constantinescu-Monteoru, fiica milionarului Grigore Monteoru. Astfel, el a devenit proprietarul stațiunii balneare Sărata Monteoru, al unor terenuri petrolifere și bunuri imobiliare din zona Buzău.
Constantin Angelescu a avut trei fiice - Elisabeta, Ioana și Elena, precum și trei fii:Grigore, Alexandru și Constantin, care a ajuns profesor de drept constituțional, decan al facultății de drept de la Universitatea din Iași.
A intrat în politică, a avut diverse funcții și a introdus Bacalaureatul în România
Chirurgul Constantin Angelescu a intrat în politică, în 1904, înscriindu-se în Partidul Național Liberal. A devenit deputat, apoi senator, ministru al Lucrărilor Publice şi ministru la Instrucţiune. Ulterior, el a fost numit de Ion I.C. Brătianu cel dintâi ministru plenipotențiar al României la Washington. În 1918, a fost vicepreședinte al Consiliului Național pentru Unitatea Românilor înființat de Take Ionescu la Paris.
Ca ministru al Instrucțiunii Publice (ministrul Educației din prezent), în guverne prezidate de Ion I.C. Brătianu, și apoi de I. Duca, Constantin Angelescu a efectuat reforme însemnate în educația din România. El a fost influențat în acest sens de mentorul și unchiul său, prin alianță, Spiru Haret.
Textul constituțional cu privire la învățământ, așa cum a fost formulat la 29 martie 1923, se baza pe principiile libertății învățământului, a obligativității și gratuității învățământului primar. Constantin Angelescu a contribuit la adoptarea Legii învățământului primar al statului și a învățământului normal-primar din 26 iunie 1924, la uniformizarea sistemului de educație din România mare.
În anul 1925, a instituit examenul de Bacalaureat. Deviza lui era „Școală cât mai multă! Școală cât mai bună! Școală cât mai românească!”, și și-a condus activitatea în trei direcții: unificarea învăţământului, construcţia de clădiri şcolare şi ridicarea statutului cadrului didactic.
Un extras din documentul „Desideratele d-lui ministru al Instrucţiunii“ (1919) arată viziunea chirurgului: „Sporirea educaţiunii în şcolile de toate gradele şi de toate felurile, pentru a întări pe elevi nu numai cu cunoştinţe pozitive, dar şi cu proviziune de ideal, de conştiinţă a răspunderii de iniţiativă, de disciplină pentru regularitatea şi perseverenţa în muncă”.
Potrivit Legii nr. 77/1929 pentru modificare câtorva dispozițiuni ale art. 21 din legea învățământului secundar referitoare la examenul de bacalaureat: „Absolvenții liceelor de Stat sau particulare, (ale confesiunilor, comunităților și ale particularilor) cu sau fără drept de publicitate, care doresc să continuie studiile în învățământul superior, trebuie să depună un examen de bacalaureat. Scopul acestui examen este de a verifica cunoștințele dobândite de elevi la materiile de studii cele mai importante și mai ales de a dovedi influența studiilor făcute asupra formării cugetării lor, deci, cu chipul acesta a selecționa dintre absolvenții liceului pe cei care dovedesc că sunt în stare să urmeze cu folos studiile de specializare universitare”.
Unul dintre cei care au dat Bacalaureatul în prima serie a fost scriitorul Mircea Eliade, care a numit acest examen „absurd” și a descris chinul extrem la care erau supuşi elevii de liceu de către noile comisii de examinare.
„Ne-a înspăimântat mult noul bacalaureat: suntem cea dintâi serie. Cei care învăţau înainte, acum, se surmenează. Nimeni nu ştie ce se va petrece precis la bacalaureat. Profesorii şi-au pierdut calmul, băieţii sunt înspăimântaţi. În loc de comisia amabilă, aleasă din profesorii liceului, cu care am copilărit şi care ne cunosc, vom întâlni comisii severe, care ne vor cântări în trei minute, definindu-ne suficienţi sau insuficienţi pentru Universitate”, scria Mircea Eliade.
„Scriu toate astea în caiet ca să nu uit toată absurditatea bacalaureatului. Voi dovedi cu atâtea pilde că trec cei norocoşi, cei favorizaţi, cei tâmpi. (…) Dacă mă întreba la naturale despre insecte, la franceză romantismul, iar la geografie originile geologice ale munţilor, luam cea mai mare notă”, mai scria el.
Constantin Angelescu a făcut bine soldaților români, după ce a primit o misiune de la Brătianu
Înainte de a introduce Bacalaureatul în România, la 4 ianuarie 1914, după ce Titu Maiorescu prezenta regelui demisia guvernului său, Constantin Angelescu a fost desemnat ministru al Lucrărilor Publice. Rostul acestei numiri urma să-i fie destăinuit chiar de Brătianu: „Ştiu că o să te mire. Dar am nevoie de dumneata acolo, pentru că, în secret, vreau să-mi organizezi serviciul sanitar al armatei. Bătălia pentru România Mare se apropie“.
Activitatea lui ca ministru al Lucrărilor Publice a rămas consemnată în istorie ca fiind una eficientă: armata română a fost aprovizionată cu medicamente şi cu pansamente „ca la carte“.
Constantin Angelescu a fost, însă, destituit din funcţia de ministru de acelaşi Brătianu, în condiţii rămase cel puţin neclare. Pretextul oficial era acela că era nevoie de un „guvern omogen“, de „uniune naţională“. În epocă se vorbea însă despre un conflict între Angelescu şi Brătianu, demiterea fiind pedeapsa aplicată de acesta din urmă.
Chirurgul Constantin Angelescu, devenit membru de onoare al Academiei Române în 1934, a murit pe 14 septembrie 1948, la vârsta de 79 de ani, la spitalul francez Vincent de Paul din București. Moartea l-a scutit pe omul care a introdus Bacalaureatul în România de arestare și trimitere în închisorile comuniste.
Prințesa Diana urma să joace în „Bodyguard 2”, alături de Kevin Costner: „Îi era teamă de un singur lucru”... Facebook va interzice anunțurile care îndeamnă oamenii să nu voteze...
