Atunci când interacționăm față în față, o mare parte din comunicare e cea nonverbală, la care nici nu ne gândim activ.
Aceasta poate oferi informații chiar și atunci când încercăm să ascundem anumite lucruri, scrie Science Alert.
De exemplu, există anumite gesturi care denotă minciuni, în ciuda informațiilor verbale.
Potrivit experților, același lucru se poate întâmplă și atunci când cineva doar se preface că te ascultă.
Cum îți dai seama dacă cineva chiar te ascultă în conversație
Experții au dezvăluit un truc simplu prin care îți dai seama dacă cineva te ascultă cu adevărat atunci când vorbești. Se pare că secretul e în clipit.
De obicei clipim de mai multe ori pe minut fără să ne gândim prea mult la acest lucru. Dar se pare că această frecvență se schimbă atunci când suntem atenți într-o conversație.
Cercetătorii din Canada au descoperit că tindem să clipim mai rar atunci când ascultăm pe cineva vorbind, mai ales atunci când există zgomot de fond.
„Am vrut să aflăm dacă clipitul e influențat de factori de mediu și cum se leagă de funcțiile creierului,” a declarat Penelope Coupal, cercetătoare în psihologie la Universitatea Concordia din Montreal. „De exemplu, există o sincronizare strategică a clipitului unei persoane, astfel încât aceasta să nu piardă ceea ce se spune?”
Echipa de cercetare a realizat 2 experimente cu un total de 49 de participanți. Experții au urmărit numărul de clipiri înregistrate în timp ce voluntarii ascultau propoziții citite cu voce tare.
2 variabile-cheie au fost ajustate pe parcursul experimentelor. Acestea au fost condițiile de iluminare și zgomotul de fundal, ceea ce a crescut sau scăzut abilitatea de a fi auzit.
Citește și: De ce te trezești cu doar câteva minute înainte să îți sune alarma. Experții au dezvăluit motivul real
La toți participanții, rata de clipit a scăzut vizibil și constant în timp ce propozițiile erau citite cu voce tare, comparativ cu momentele de dinainte și de după. Atunci când nivelul de zgomot de fond era mai ridicat, rata de clipit a scăzut și mai mult.
Nu au existat schimbări semnificative ale ratei de clipire în funcție de diferite condiții de iluminare. Ceea ce sugerează că efortul cognitiv de a înțelege vorbirea și nu oboseala vizuală influențează clipitul.
Deși ratele medii de clipire variau de la o persoană la alta, tendința de a reduce numărul de clipiri pe minut a fost constantă în întregul grup. În concordanță cu studiile anterioare, acest lucru sugerează că clipim mai rar atunci când creierul nostru muncește mai intens pentru a da sens sunetelor.
Persoanele care clipesc mai rar sunt mai atente la conversație, susțin experții
„Nu clipim la întâmplare,” susține Coupal. „De fapt, clipim sistematic mai rar atunci când sunt prezentate informații relevante.”
Cercetătorii nu au studiat direct motivul pentru care gândirea și clipitul sunt conectate, dar au câteva ipoteze. De exemplu, creierul ar putea încetini rata clipirii pentru a reduce întreruperile informației vizuale de la ochi.
„Studiul nostru sugerează că clipitul e asociat cu pierderea de informații, atât vizuale, cât și auditive,” a declarat Mickael Deroche, expert de la Universitatea Concordia. „Probabil de aceea suprimăm clipitul atunci când vin informații importante.”
Există, de asemenea, cercetări care sugerează că clipitul acționează ca un fel de pauză mentală pentru creier, în timp ce acesta procesează propoziții scrise sau răspunde la indicii emoționale. Clipitul mai rar ar putea fi un semn al unui creier atent.
„E posibil ca un mecanism de reglare similar să funcționeze și în sistemul auditiv. Adaptează principiile observate în vedere pentru a susține procesarea auditivă, prin optimizarea momentului clipitului pentru a reduce întreruperile atenției auditive,” au scris cercetătorii în studiu.
Echipa sugerează că tiparele de clipire ar putea fi folosite într-o zi ca o metodă suplimentară de evaluare a încărcării cognitive și a procesării cognitive, pentru a înțelege când creierul e mai solicitat și, eventual, pentru a detecta semne ale unor probleme cognitive.
Structura ascunsă sub Insulele Bermude a uimit experții. De ce nu e „ca nimic altceva de pe Pământ”...
