Final de vară, 1986: „Am sărit repede din pat când mi-a căzut tencuiala pe faţă. Era cutremur!”

Urmărește A1 pe Discover

Acum 30 de ani, la final de vară, România era „cutremurată” violent. Se întâmpla în noaptea de 30 spre 31 august. Cifrele au arătat clar: 7,1 grade pe scara Richter. Cutremurul a fost urmat de 77 de replici, a pus la pământ patru blocuri din Chişinău şi alte zeci de mii au fost distruse. Opt ţări au stat cu sufletul la gură, sperând că huruitul să se oprească. S-a întâmplat abia după câteva secunde care au părut ore…

Sfârșit de vară, ora 00:28! România întreagă dormea. Şi totuşi un huruit puternic avea să creeze panică peste tot. Oamenii alergau frenetic în pijamale, unii cu cei mici în braţe, de teama replicilor. 77 de peste 3,2 grade pe scara Richter, dintre care doar 19 de peste 4 grade pe scara Richter.

Cea mai puternică replică a avut loc în dimineața zilei de 2 septembrie 1986, la ora 05:00 (EET), la 143 km adâncime. E al treilea cutremur, ca intensitate, în ultimii 170 de ani.

Epicentrul cutremurului a fost localizat în Munţii Buzăului, zona GURA TEGHII (45,52 grade latitudine Nordică, 26,48 grade longitudine Estică), iar adâncimea focarului a fost de 131 km.

La Bucureşti intensitatea seismului a atins VII până la VII-VIII grade pe scara Mercalli. Seismul a fost resimţit puternic în Basarabia, în special în partea de sud, unde s-au observat fenomene locale de tasare, ţâşniri de apă din fisuri ale stratelor superficiale din sol. La Chişinău mai multe blocuri au suferit distrugeri.

CIFRELE SPUN TOTUL: peste 150 de morţi, 558 de răniţi, peste 55.000 de clădiri distruse sau avariate.

MĂRTURII ALE ROMÂNILOR:

“În seara producerii cutremurului eram la la bunicii mei de lângă Mizil împreună cu verii mei. Abia mă culcasem şi cred că aţipisem de curând deoarece m-am trezit imediat când mi-a căzut tencuiala pe faţă. Am sărit repde din pat şi am mers pe prispă casei unde am găsit aproape toată lumea din casa care se refugiase acolo de cum au simţit cutremurul”.

“Eram în armată la Târgovişte şi abia aţipisem. Unul dintre colegi era moldovean şi făcea planton. Pe la 12 noaptea l-am auzit urlând: “E CUTREMUR, FUGIŢI!”. Îmi aduc aminte şi acum huruitul acela. Parcă era un marfa, am fugit toţi pe scări, era un zgomot sinistru, iar curentul se luase. A fost groaznic. Totul se balansa. Apoi, toată unitatea era afară. Aşteptăm o replică puternică”.