Când viitorul ți se dă pe repede înainte, nu-ți rămân prea multe lucruri de făcut. La 35 de ani, Steven Monks a aflat că are cancer. E faza terminală, momentul acela când te îndrepți spre un sfârșit sigur.
O alături de el pe Laura, soția și mama fetei sale. O veste proastă te afectează, dar ei nu mai au timp pentru lacrimi, regrete. N-au timp să fie triști. Intrați pe linie dreaptă, s-au gândit să-și îndeplinească visele. Vorbeau despre o casă și mai discutau despre nunta lor, despre dansul mirilor, despre ”până când moartea ne va despărți”.
Numai că tratamentul a costat, analizele au costat și ele, iar situația financiară nu era tocmai roz. Roz e doar atunci când o privesc pe Lydia, micuța lor.
Știți imaginile acelea din filme, când ticăitul acela de ceas anunță lucruri rele? Laura și Steven au un astfel de ceas, care galopează spre viitor până în transformă în trecut.
NUNTĂ DIN BANII STRĂINILOR CU SUFLET MARE
Cazul lor a mișcat multe suflete, iar dragostea învinge boala, chiar dacă nu și fizic. Oameni pe care nu-i văzuseră niciodată au început să le organizeze nunta. Unii au dat bani, alții au donat o rochie de mireasă, un costum de mire. Unii, specialiști de bucătărie, au venit cu meniul, alții au adus băuturile.
Și a ieșit o nunta ca în povești, realizată în doar trei luni de zile. Laura și Steven nu știu de câte ori își vor mai spune ”Bună dimineața” sau ”Noapte Bună”, dar nu vor înceta niciodată să-și spună ”Te iubesc”...
