- MAREA PREMIERĂ Te Cunosc de Undeva! Vezi ce surprize ți-am pregătit AZI de la ora 20:00, pe Antena 1 și în AntenaPLAY
- Chefi la cuțite, sezonul 15 - din 10 martie, pe Antena 1 și în AntenaPLAY
Delicioasa joffră, prăjitura pe care o savurăm din câteva înghițituri și a cărei rețetă este atât de simplă, are o istorie aparte. Deși are nume franțuzesc, a fost creată în România... în cinstea unui mareșal francez.
Totul s-a întâmplat în secolul trecut, mai exact în 1920. La acea vreme, celebrul mareşal francez Joseph Jacques Césaire Joffre, cunoscut şi ca Papa Joffre, sosea la Bucureşti, la invitaţia Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria. Mareşalul era trimis pentru a-l decora pe regele României cu "Medalia militară franceză", scrie turismistoric.ro.
Cofetarul Capșa nu găsea o rețetă potrivită, așa că a inventat una
„Însărcinat” și responsabil de masa invitatului special a fost celebrul cofetar Grigore Capşa, furnizor al Casei Regale. Cum nu găsea o rețetă potrivită pentru a crea un desert pentru a onora vizita ilustrului oaspete francez, Capşa a inventat o prăjitură!
A decis să îi dea numele mareșalului și a creat prăjitura de ciocolată a cărei formă cilindrică o sugera pe cea a caschetelor militare franceze. Şi pentru că mareşalul suferea de diabet, maestrul cofetar cu studii la Paris a preparat o prăjitură nici prea mică, nici prea mare, pentru a putea fi consumată fără riscuri de cel în onoarea căruia fusese inventată. Prăjitura care purta numele mareşalului era făcută din unt, zahăr, ouă, făină, arome şi, mai ales, cacao de cea mai bună calitate, toate îmbrăcate într-o delicioasă glazură de ciocolată.
Pentru consumatorii români, prăjitura Joffre a părut prea mică. Prin urmare, Casa Capşa a scos pe piaţă o altă versiune, mai generoasă – cea a tortului Joffre, obţinut după aceeaşi reţetă, dar cu gramaje mai mari.
Ceremonia a avut loc la Palatul Artelor din Parcul Carol. În plus, mareşalul francez a conferit oraşelor Bucureşti şi Mărăşeşti "Crucea de război"; ceea ce a determinat primăria din Mărăşeşti să decidă ca pe stema oraşului să apară Arhaghelul Mihail cu inscripţia "Pe aici nu se trece".
