Această vacanță a fost una dintre puținele ocazii în care Elena și Nicolae Ceaușescu au permis să li se facă poze în intimitate.
Fotografiile făcute cu acest prilej nu au fost destinate publicului larg, ci arhivei familiei Ceaușescu, şi au scăpat ca prin minune intacte în confuzia de după Revoluţie, când tot ce ţinea de Tovarășul Suprem era distrus. Imaginile au ajuns în proprietatea Arhivei Naţionale a României.
Nicolae Ceaușescu era foarte pasionat să se întreacă, în toate felurile, cu alţii, fiind în acelaşi timp obsedat să câştige. Practica des tirul cu arme cu aer comprimat. De altfel, era şi un vânător împătimit. Dictatorului îi plăcea să tragă cu arcul şi juca uneori şah.
În concediul din 1976, Nicolae Ceaușescu a avut un moment de nostalgie şi a cerut să i pună la dispoziţie jocuri care să-i aducă aminte de bâlciurile tinereţii. Astfel, întreaga familie Ceauşescu s-a întrecut la doborârea cutiilor cu mingea de oină, la aruncatul cercurilor şi la un fel de darts ce se juca cu nişte săgeţi din lemn ce păreau suliţe.
Martorii oculari la întreceri au povestit ulterior că Ceauşescu era obsedat să iasă primul şi că pe parcursul zilei grătarele au funcţionat non-stop. S-a băut mai ales bere şi socată, iar copiii cuplului dictatorial au avut la dispoziţie ţigări şi băuturi străine.
Aceste imagini confirmă și zvonurile potrivit cărora Elena Ceaușescu era împătimită de jocul de rummy.
La petrecerile din concendiul 1976 au participat şi câţiva activişti de rang înalt din partidul comunist. Printre aceştia s-a numărat şi Ion Iliescu. Din imagini se vede că fostul președinte al României era folosit ca un fel de „băiat de mingi” de către Elena Ceauşescu.
Aceste imagini contrazic flagrant declaraţia lui Ion Iliescu potrivit căreia ar fi căzut în dizgraţia lui Nicolae Ceauşescu încă din 1971.
Cum ar fi fost „marginalizat” Ion Iliescu de către Elena și Nicolae Ceaușescu
La câteva zile după vizita în Asia roşie din iunie 1971, Ion Iliescu a fost „eliberat“ din înalta funcţie de secretar cu propaganda al Comitetului Central. A fost „marginalizat“ prin trecerea într-o funcţie cu responsabilităţi similare, dar de nivel judeţean.
Vizita soților Ceaușescu în Asia a fost deseori evocată ca momentul disensiunii între Ceauşescu şi Ion Iliescu. S-a spus că datorită încercărilor de a tempera entuziasmul soţilor Ceauşescu pentru festivismul şi îndoctrinarea chinezească, în iulie Ion Iliescu a fost „marginalizat“.
După unele interpretări, atunci a fost începutul „disidenţei“ succesorului. Iar după altele, atunci și-ar fi dat seama Nicolae Ceauşescu că IOn Iliescu vrea să-i ia locul.
După vizita soților Ceaușescu în Asia, în relatarea impresiilor şi rezultatelor călătoriei tovarăşilor din Comitetul Executiv, dictatorul s-a declarat impresionat de ordinea şi disciplina chinezească. Atât de drastică încât unii conducători chinezi au fost aduşi din spital pentru întâlnirea cu românii. Însăşi soţia lui Mao, faimoasa Jian Qing trecuse peste neplăcerile unei boli pentru a se achita de obligaţiile protocolare. Ceauşescu povestea acestea prin comparaţie cu comportamentul echipei sale şi concluzia că „aparatul nostru este indisciplinat“.
Din referirea directă la Iliescu, reiese că acesta, proaspăt „diriguitor” al propagandei, nu se ridicase la înălţimea exigenţelor sale.
În ce priveşte decizia lui Ceauşescu de a-l coborî pe Ion Iliescu din poziţia înaltă unde-l săltase în februarie 1971, în opinia lui Ştefan Andrei, a fost un efect cumulate. În calitate de prim-adjunct al secţiei Relaţii Externe a Comitetului Central, Andrei călătorise şi el atunci în Asia. Ceva deosebit, a mărturisit el, s-a petrecut în salonul avionului unde trona Lenuţa Ceauşescu, încă neintrodusă în ierarhia politică. Era vizibil pentru toţi că Ion Iliescu are un ascendent asupra lor, adresându-li-se Ceauşeştilor ca unor vechi cunoscuţi.
În momentul când soaţa lui Ceauşescu a spus că toţi aceia care-au studiat în Uniunea Sovietică rămân oamenii ruşilor, Iliescu şi-a permis o contrareplică aluzivă la fiul ei cel mare Valentin, absolvent de Oxford. „Dar cei care studiază la Londra, capitala capitalului financiar, cum a definit-o Marx?“, a zis secretarul cu propaganda.
Mai departe s-au întâmplat următoarele după relatarea lui Andrei: „Elena Ceauşescu, supărată:«Nu ţi-e ruşine, eşti obraznic!». A venit şi Ceauşescu. «Ce-i aicea?» Şi l-a repezit şi el pe Iliescu. Când am sosit la Beijing, lume multă, gălăgie. Făceau cu mâna, salutând mulţimea, Ciu Enlai şi Ceauşescu. Maurer, şmecher, se rezema în baston. Mai era însă unul care şi el făcea cu mâna:I liescu.
Când m-au chemat pe mine pentru indicaţii la comunicatul comun, îl făceau praf pe Iliescu. «Ce te-ai apucat să faci cu mâna?»-zicea Ceauşescu. Păi, nu a făcut Maurer şi te-ai apucat tu! Nici pe mine nu m-au salutat chinezii, au salutat partidul. Tu ce te-ai apucat să faci cu mâna pe-acolo?“, a mai povestit Ștefan Andrei.
Ion Iliescu ieşise apoi din cuvântul lui Nicolae Ceaușescu la Ulaan Bator. Toată delegaţia trebuia să rămână la ambasadă, dar Iliescu a plecat cu Dumitru Popa să viziteze clădirea circului construită de români.
Ca un făcut, Iliescu voia şi să se bage în toate: să schimbe formulele consacrate din comunicatele date presei şi stilul discursului public.
Din mărunţişuri ca acestea, Ceauşeştii puteau conchide că protejatul lor îi dezamăgise în aşteptări, nefiind potrivit sarcinilor însemnate puse în seama resortului propagandei şi ideologiei pe care-l coordona. Şi nepregătit de vreme ce nu făcuse dovada probei de foc a „muncii de jos“ la vreo regională sau judeţeană de partid, stagiu obligatoriu în formarea unui secretar al Comitetului Central.
Ceaușescu l-a iubit pe Ion Iliescu de parcă i-ar fi fost fiu
Potrivit generalului Nicolae Pleșiță, fost prim-adjunct al ministrului de Interne (1976-1978) și șef al Serviciului de Informații Externe (1980-1984), pe Ion Iliescu, dictatorul Nicolae Ceaușescu l-a iubit ca pe propriul copil.
Elena Ceaușescu l-a îndrăgit pe cel care avea să devină succesorul lor după Revoluție până în momentul în care Ion Iliescu s-a eschivat să aplice, ca la carte, cultul personalității pe care-l văzuse în China și în Coreea de Nord.
Potrivit generalului, Ion Iliescu ajunsese aproape hăituit de Elena Ceaușescu. Nu mai avea răbdare să-i vadă pe românii de acasă cum i se înclină la picioare. Cum Iliescu era responsabil cu ideologia, cădea pe umerii săi responsabilitatea manipulării și…dresajului populației, cum spunea el: „Ai văzut democrație, Ionele?! Ai văzut educație?! Ai văzut democrație, Ionele?! Ai văzut cum trebuie lucrat? Tu trebuie să…!”, îl asalta Leana.
De atunci, Elena Ceaușescu nu l-ar mai fi privit cu aceiași ochi pe Ion Iliescu.
Cum a reacționat Nicolae Ceaușescu atunci când a aflat că Ion Iliescu a preluat puterea
Câțiva ofițeri de armată din cadrul garnizoanei Târgoviște au povestit procurorilor militari care au instrumentat Dosarul Revoluției ce au facut Elena și Nicolae Ceaușescu în unitatea militară înaintea procesului.
„Când i-am spus despre Ion Iliescu, Nicolae Ceaușescu s-a înfuriat și a spus «Cine mă!? Spionul ăla sovietic?» uitându-se spre Elena Ceaușescu, repezindu-se spre ea, i-a spus: «Tu nu m-ai lăsat să-l termin! Acum o să ne termine el pe noi. Ți-am spus să-l lichidam, dar nu m-ai înțeles, ai spus că este suficient să-l marginalizăm»”, i-a reproșat dictatorul soției lui.
