Remember! Astăzi îl sărbătorim pe Ciprian Porumbescu, eroul naţional al baladei româneşti

Urmărește A1 pe Discover

Astăzi, 14 octombrie, îl sărbătorim pe eroul cu vioara fermecată.

Ciprian Porumbescu se naşte acum 242 de ani, la data de 14 octombrie 1853, la Şipotele Sucevei. El se va numi la început Golembiovski, iar apoi își va schimba numele în Ciprian Porumbescu.

Porumbescu fost unul dintre cei mai faimoși compozitori pe vremea sa, printre cele mai populare lucrări fiind: "Balada pentru vioară și orchestră” op. 29 și opereta ”Crai nou”. De asemenea, Porumbescu a scris și melodia fostului imn al României din epoca Ceaușescu, intitulat ”Trei culori”. Ciprian Porumbescu a fost fiul preotului ortodox Iracile Porumbescu.

Ciprian Porumbescu nu a putut aprofunda studiile muzicale din cauza lipsei de bani

Ciprian pleacă de acasă și pornește pe propriul drum. Firav şi bolnăvicios, dar mereu plin de lumină şi de un dor de viaţă, tânărul s-a avântat cu disperare în propria existenţă. Porumbescu a început să studieze, să compună, să cânte resimţind parcă la fiecare pas sentimentul că trebuie să păcălească timpul.

A început să studieze muzica la Suceava şi Cernăuţi, iar în anul 1871, la aniversarea a 400 de ani de la zidirea Mănăstirii Putna, la festivităţi, alături de Mihai Eminescu, Ioan Slavici, A.D. Xenopol, Nicolae Teclu şi alţii, participă şi tânărul Ciprian Porumbescu, uimind asistenţa cu minunatul său cântec de vioară.

Cu ocazia unei burse, îşi continuă studiile la "Konservatorium fur Musik" din Viena, unde dirijează corul Societăţii Studenţeşti "România Jună". Aici va scoate, în anul 1880, colecţia de douăzeci de piese corale şi cântece la unison, reunite în "Colecţiune de cântece sociale pentru studenţii români".

Ciprian Porumbescu a avut parte în viața lui de o iubire neîmplinită

Între 1873 şi 1877, Ciprian Porumbescu a urmat cursurile Institutului Teologic Ortodox din Cernăuţi. Într-o zi, Ciprian a cunoscut-o pe Berta Gordon, fata pastorului evanghelic din Ilişeşti, de care s-a îndrăgostit, însă povestea lor de iubire a rămas neîmplinită. Familiile lor, de confesiuni diferite, nu au permis căsătoria, iar tatăl Bertei a încercat în permanenţă să-i îndepărteze pe cei doi tineri unul de altul, trimiţându-şi fata în străinătate.

După această tristă perioadă, urmează cea mai frumoasă etapă a vieţii sale artistice. La 11 martie 1882 are loc premiera operei sale "Crai nou", piesă în două acte scrisă de Ciprian Porumbescu pe textul poeziei poetului Vasile Alecsandri.

Închisoarea l-a inspirat pe Ciprian Porumbescu

Porumbescu a fost arestat în casa copilăriei, când era la Stupca. El a fost urcat într-o căruţă şi adus la Cernăuţi. I-au dat voie să-şi ia cu el vioara şi o gramatică a limbii franceze. Temniţa s-a transformat însă pentru el în drum sigur spre mormânt. Tuberculoza i s-a agravat iremediabil. Aici, însă, a scris piesele sale cele mai bune. Printre lucrările sale se numără "Rapsodia română pentru orchestră", "Serenadă", "la malurile Prutului", "Altarul Mănăstirii Putna", "Inimă de român", "Gaudeamus Igitur", "Odă ostaşilor români" şi altele.

A ieşit din temniţă cu moartea în piept!

Porumbescu revine la Universitate la Cernăuţi şi apoi, pleacă să-şi împlinească visul şi să-şi continue studiile la Viena. De la Viena se întoarce la Braşov ca profesor de muzică la Gimnaziul mare românesc şi se angajează şi ca dirijor la Biserica Sf. Nicolae din Scheii Braşovului, loc mult prea rece şi înfrigurat pentru el.

Mult prea devreme, la doar 29 de ani, fiind bolnav de tuberculoză, acesta moare, în casa de la Stupca, sat numit azi Ciprian Porumbescu în onoarea marelui compositor. La data de 6 iunie 1883, Porumbescu se stinge din viață sub ochii tatălui său şi ai surorii sale.

Întreaga sa creație muzicală se încadrează în sfera curentului romantic; manifestând în totalitate elemente tehnice și de expresivitate ale acestui curent. În lucrările sale, Porumbescu inserează tematici patriotice, elemente de expresivitate ce-l definesc ca stil, de o muzicalitate aparte, în care afișează o serie de trăiri personale, gânduri și idei, ce doar în această manieră pot fi ascultate.

Sursă: Wikipedia